Monthly Archives: Martie 2012

Pocăinţă şi spovedanie, taină a Bisericii

Gavril Hort, martea gandirii crestine Suntem la cea de-a patra seară duhovnicească din ciclul de conferinţe: Marţea Gândirii Creştine, organizate de către Clubul Internaţional Transilvania şi Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa. De data aceasta invitatul care a umplut biserica„Coroana” din Bistriţa a fost Părintele Gavril Horţ, duhovnicul Mânăstirii Piatra Fântânele, iar tema pe care a dezbătut-o: „Pocăinţă şi spovedanie, taină a Bisericii”.
Cu un discurs practic, pragmatic şi metodic, monahul din Groşii Ţibleşului a analizat sacramentul spovedaniei, mărturisirii sau al confesiunii. De la început, gânditorul creştin a făcut diferenţa între iertareşi dezlegare; în sistemul de gândire creştin, numai Dumnezeu este cel care iartă păcatele, în timp ce preotul, pe fundamentul scripturistic al poruncii Mântuitorului Iisus Hristos, dezleagă acele greşeli pentru eternitate.
Pornind de la ceea ce înseamnă „întoarcerea la Dumnezeu”,starea lăuntrică de căinţă, pocăinţă, părintele duhovnic a dezbătut toţi paşii necesari efectuării unei spovedanii rodnice în plan existenţial. Mai întâi rugăciunile spovedaniei, consemnate în cartea numită Molitfelnic, apoi expunerea propriu-zisă a păcatelor şi analiza acestora împreună cu duhovnicul, rugăciunea de dezlegare a preotului şi în cele din urmă sfatul, canonul sau epitimia.
Utilizând multe exemple din viaţa personală şi a marilor confesori ai creştinismului, duhovnicul de la Piatra Fântânele a transmis un mesaj pedagogic, educând şi îndemnând auditoriul la o bună spovedanie.
La eveniment a fost prezentă şi cântăreaţa şi profesoara cântului folcloric românesc, Cornelia Ardelean care a interpretat două pricesne creştine cu multă dragoste şi pioşenie.
Prof. Florin I. Bojor

Mulţumiri pentru Condoleanţe!

Ioan Bojor

Au trecut 2 luni de când tatăl meu, Ioan Bojor a murit. De abia acum am găsit puterea să vă mulţumesc în numele meu şi al familiei mele pentru mesajele, gândurile şi consolarea pe care ne-aţi transmis-o.

Orice plecare aşteptată sau neaşteptată a oricărei persoane, şi cu atât mai mult a unui părinte, lasă în cei rămaşi un gol. Un abis care atrage în sine gânduri, amintiri plăcute, regrete şi multă dragoste. O profunzime a existenţei care condensează timpul şi spaţiul.

În această situaţie se vede poate cel mai bine nevoia de credinţa în înviere şi realitatea răspunsului pe care Iisus Hristos, Dumnezeul creştinilor îl oferă. Dacă nu aş crede şi aştepta „învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie” nu ştiu cum mi-aş explica sensul vieţii mele.

Până atunci rămâne firul dragostei transpus în rugăciunea pentru cei plecaţi, prin care ne revărsăm în eternitate şi aşteptăm întoarcerea Dumnezeului nostru.  Pe curând, tatăl meu! Pe curând, soţul meu!

Prof. Florin Ioan, Florina Simona şi Garofiţa Bojor

Test Religie 3 la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”

Test Religie 3 la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu"

Suntem la sfârşitul celei de-a treia părţi din cursul nostru care are ca şi temă centrală: “fericirea”. Dacă în prima parte am analizat diferitele gândiri umane şi influenţa lor în ceea ce înseamnă fericirea, în cea de-a doua parte ne-am axat pe cultul divin creştin ca şi parte integratoare a ceea ce înseamnă pentru creştini fericirea. În cea de-a treia parte a cursului am analizat relaţia cu cel mai bun prieten, consumul unor produse (droguri, alcool, tutun), concentrându-ne asupra unei discuţii apologetice despre sexualitate în diferite morale: creştină, hedonist-egocentristă şi cultul fertilităţii.

Testul de faţă este o scurtă sinteză a temelor şi subiectelor tratate în partea a treia. Cursul a respectat autonomia şi liberul arbitru a fiecărui participant, astfel, nu s-a spus niciodată ce trebuie să facă fiecare, sau ce este bine şi ce este rău. Acestea rămânând pura alegere a fiecăruia…

Test 3 Liceu

Test Religie 3 la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”

Prof. Florin I. Bojor

Postul, pregătire pentru o viaţă creştină

Dumitru Cobzaru

Dumitru Cobzaru

 

Seara duhovnicească de marţea trecută de la biserica „Coroana” din Bistriţa l-a avut ca şi invitat pe Părintele Dumitru Cobzaru, exarhul Mânăstirilor Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iar tema pe care a abordat-o a fost: Postul, pregătire pentru o viaţă creştină.

Monahul de la Cluj a dedus necesitatea postului din episodul căderii în păcat al protopărinţilor noştri Adam şi Eva. Un post care dincolo de abstinenţa de la unele alimente este de fapt o incursiune prin rugăciune în apropierea lui Dumnezeu. Scopurile postului fiind pocăinţa, cerinţe pentru nevoile cotidiene, aşteptarea unui eveniment central din viaţa creştinismului (Învierea Mântuitorului Iisus Hristos) şi în principal cufundarea la starea echilibrului lui Adam din rai.

Pornind de la analiza antropologică, egumenul transilvănean a evidenţiat ruptura dintre limbaj, acţiune şi gândire, cauzată de sălăşluirea păcatului în om; un dezechilibru între raţiune, sentiment şi voinţă, dezechilibru din care postul reprezintă o ieşire la liman.

În post, Rugăciunea lui Iisus „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul / păcătoasa”, reprezintă o cufundare în adevărata valenţă a postului: schimbarea, smerenia, întoarcerea la Dumnezeu. O smerenie, înţeleasă de către părintele invitat, Dumitru Cobzaru ca fiind încarnată în realism şi într-o luptă continuă cu tentaţia mândriei.

Conferinţa de faţă, organizată de către Clubul Internaţional Transilvania şi Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa, în cadrul unui ciclu de sesiuni spirituale: Marţea Gândirii Creştine, a avut un format special, fiind transmisă de postul de televiziune AS TV, la emisiunea „Lumină lină” – realizator Părintele Nicolae Feier. De asemenea, au intervenit cu comentarii Părintele Protopop Alexandru Vidican, Părintele Inspector Lazăr Cozman,  Părintele Paroh Ioan Suciu şi cu întrebări, mulţi credincioşi participanţi.

Prof. Florin I. Bojor

Seară duhovnicească: Hristos, bucuria întâlnirii

 

Gheorghe Santa Martea Gandirii Crestine

Gheorghe Santa Martea Gandirii Crestine

Dacă e post şi e marţi, atunci la Bistriţa e Marţea Gândirii Creştine, seara duhovnicească organizată de către Clubul Internaţional Transilvania şi Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa.

Marţea trecută l-a avut ca protagonist pe părintele Gheorghe Şanta, Lector Universitar Doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Universitatea Babeş – Bolyai. Tema pe care fostul duhovnic al facultăţii teologice clujene a expus-o a fost: Hristos, bucuria întâlnirii. Pornind de la îndrumarea pedagogică „să ne sfătuim împreună pe calea mântuirii”, oratorul creştin a descris plastic prin exemplele vieţii şi textele biblice, bucuria întâlnirii cu Hristos.

Dacă marele corifeu creştin Origen afirma: „noi pierim de sete lângă un izvor de apă vie”, profesorul clujan şi-a fundamentat demersul căutării existenţiale a lui Dumnezeu, pe foamea interioară a omului în căutarea sensului vital (Ps. 118, 8 „te caut din toată inima mea”). Cercetare călăuzită de gândirea personalistă în care celălalt de lângă noi, semenul nostru reprezintă „chipul lui Dumnezeu” (Fac. 2,17). O umblare fiinţială la care, Hristos – Dumnezeu nu rămâne imun, după cuvântul din Apocalipsă: „Iată, eu stau şi bat, dacă îmi va deschide cineva, voi intra şi voi cina cu el şi El cu mine”, sau meditaţia teologului Paul Evdochimov: „Hristos este un cerşetor al iubirii noastre.”

Întrebarea centrală a conferinţei Părintelui Şanta a fost: „în noi înşine, pe care parte a uşii este Hristos în noi?” După un circuit de relatare scripturistică Col. 3, 3; Ioan 14, 23, gânditorul creştin a evidenţiat momentul întâlnirii cu Hristos, clipă crucială, eveniment transfigurator care ne duce de la „moarte la viaţă”, de la „pământ la cer”, secundă care condensează în sine temelia existenţei noastre.

Astfel, părintele invitat a exemplificat 4 cazuri de întâlniri cruciale: a femeii samarinence (care din concubină devine apostol), a femeii prinsă în adulter (care din adulteră devine mironosiţă), a tâlharului de pe cruce (care din infractor devine primul cetăţean al raiului) şi cazul unui intelectual indiferent religios care devine creştin. Aceste persoane l-au cunoscut în iubire pe Dumnezeu, având în continuarea vieţii lor, iubirea pe care mai întâi Dumnezeu a avut-o pentru ei.

După o conferinţă cu privire lăuntrică, plină de entuziasmul întâlnirii cu Hristos – Dumnezeu, cei interesaţi de aprofundarea vieţii creştine sunt invitaţi marţea viitoare la o nouă seară spirituală în compania părintelui Dumitru Cobzaru.

 Prof. Florin I. Bojor    

Visez o Românie Nouă

Visez o Românie Nouă
România anului 2030

 

Romania Noua - Florin I. Bojor

Adevărul e că acum 10 ani nimeni nu-şi putea imagina că migraţia românilor va fi un fenomen aşa de amplu, profund şi cu repercusiuni atât de imprevizibile şi de lungă durată. Românii s-au autoexilat din România (aproape 4 milioane de oameni) nu din vina vreunui partid, ci din carenţa unui sistem economic, social, politic, etc.

Asta nu înseamnă că partidele politice ale acestor 20 de ani erau rele, nu! Dar  sistemul nu se ridica la nivelul aşteptărilor şi ambiţiilor românilor. Era o energie pe care sistemul per ansamblu o frâna. Ei vroiau să alerge pe autostrada „Europa” cu 120 km pe oră, iar sistemul îi frâna la 40 – 50. Astfel se explică apatia generalizată a românilor din Europa pentru tot ceea ce înseamnă „spaţiul public” – polisul.

Romania Noua - Florin Bojor

Prin urmare, realitatea de la care începem viziune pentru următorii 20 de ani este următoarea: existenţa unei diaspore, regresul demografic, apatia generalizată a românilor faţă de spaţiul public, sincretismul politic, democraţia relativizată şi generalizată, accentul exacerbat pe individualism şi îmbogăţire rapidă, pragmatism, lipsa argumentului autorităţii, neîncrederea în semeni, instituţii, lipsa de speranţă; într-un cuvânt: postmodernitatea specific românească.

Analiza antropologiilor următorilor 20 de ani ne descoperă posibilele orientări ale sistemelor de gândire, morale, economice, sociale şi politice.

În România actuală găsim 4 antropologii (viziuni despre om): 1. Egoist – posesivă; 2. Comunist – Nazistă; 3. Postmodernă Hedonistă; 4. Postmodernă Creştină.

Romania Noua - Florin I. Bojor

În ceea ce înseamnă acţiunea publică a celor 4 antropologii observăm: cea dintâi, egoist – posesivă, grupează oamenii concentraţi pe depozitatea unor sume cât mai mari şi absorţia a cât mai multe proprietăţi; a doua, comunist – nazistă, este antropologia aflată în dezintegrare progresivă, cuprinde cetăţenii modernităţii care mai cred în instituţii, care aspiră la un interes general, care trăiesc încă paternalismul mental şi stau înrădăcinaţi într-o nostalgie a unor timpuri apuse. A treia, postmodernă hedonistă, acumulează persoanele care se centrează pe confort şi plăcere ca şi bun suprem. A patra, postmodernă creştină, reprezintă minoritatea creştină care se bazează pe principiile creştine şi este încadrată în contextul postmodernităţii.

Marea întrebare care se naşte: încotro? Spre ce finalitate să ne îndreptăm? Pornind de aici, putem analiza realist următorii 20 de ani şi implicit schiţa o traiectorie de parcurs. Dacă mergem în direcţia ultimilor 20 de ani (individualizare, îmbogăţire rapidă, ruptura socială, îngustarea credibilităţii, nivelarea ideologică, etc.) e posibil în contextul mondial (ridicarea Chinei şi a ţărilor arabe, decadenţa americană şi lipsa de sens europeană) şi intern (regresul demografic, distanţarea românilor din Diasporă, îndatorarea până la faliment, etc.) să ne trezim că România se pregăteşte în următorele secole de dispariţie.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Astfel, din cele 4 antropologii semnalate mai sus, pas cu pas, gândirea comunist – nazistă va dispărea (moartea fizică a exponenţilor). Lupta dându-se între cele 3 antropologii rămase, iar acestora se va mai adăuga una: postmodernitatea stoică, reminiscenţă din cea comunistă şi relativizare a celei creştine.

Spre deosebire de acestea două, celelalte două (egoist – posesivă şi postmodernă hedonistă) urmează direcţia politică machiavelică şi viziunea istorică generalizată a acestora se restrânge în universul propriu, familiar şi de prieteni, cel mult. Pe termen scurt funcţionează (a funcţionat de altfel 20 de ani), însă pe termen lung aduce dispariţia naţională (exemplu, căderea Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Habsburgic, etc.).

Toate cele expuse anterior ţin de aspectul formativ al persoanei umane, însă pentru a ajunge la acest aspect trebuie avut în vedere latura informativă şi educaţională a următorilor 20 de ani. În calitate de profesor de liceu pot spune, oarecând analfabeţii erau cei ce nu mergeau la şcoală, astăzi analfabeţii sunt cei ce merg la şcoală.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Sistemul educaţional actual pentru generaţia postmodernă este unul anacronic din perspectiva rezultatelor: nu avem cetăţeni specializaţi în muncile cotidiene şi domestice (tâmplari, electricieni, bucătari, instalatori, constructori, etc.). Intelectualizarea excesivă din ultimii ani, nu răspunde tipologiei elevului postmodern, nevoilor pieţei, şi natalităţii în curs de scădere. Sistemul formează „persoane care nu gândesc”, căci se uită finalitatea formaţională a învăţământului. Aplicarea reformei educaţionale Băsescu sper să însemne ieşirea din orbecăiala sistemului educaţional din prezent.

Prin urmare, încarnarea filosofiei binelui comun (Sf. Tomas de Aquino) sau a interesului general (Aristotel) şi a minimului de justiţie socială explicită (pentru naşterea speranţei, ambiţionarea muncii şi a natalităţii) reprezintă singura ieşire pe termen lung din decadenţa actuală a poporului român.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Cum? Prin aducerea în prim plan a reprezentanţilor postmodernităţii creştine şi a postmodernităţii stoice, care să confere credibilitate discursului public prin coerenţa în viaţa personală (mesianism politic). Iar ca şi structură de acţiune: partidul proiect, concret, pragmatic (ideologiile dreapta, stânga, centru au murit).

Adică, un partid postmodern care afirmă principiile de schimbare a mentalităţii, unitate a neamului românesc şi regenerare a economiei; afirmă valorile democratice europene şi promovează o moralitate creştină tradiţională (principii generale) şi are ca şi obiective:

–       Relansarea economică prin accentuarea industriei energiilor renovabile (România are un potenţial puternic în acest sens: energie eoliană, energie hidroelectrică, carburanţi ecologici, etc.); prin accelerarea dezvoltării infrastructurii (program de angajare directă pentru firme mici şi mijlocii, puşcăriaşi); prin promovarea turismului (exploatarea mitului „Dracula” şi „Nicolae Ceauşescu”) şi a comerţului la nivel naţional şi internaţional (crearea lanţului de supermarketuri – BioRom, care să comercializeze exclusiv produse româneşti);

Romania Noua - Florin I. Bojor

–       Identificarea, recuperarea şi conservarea valorilor româneşti de pretutindeni (program de întoarcere acasă a românilor din Diasporă, care vin cu o experienţă nouă în muncă şi pot reforma mecanismul muncii din România, consolidarea lingvistică şi culturală a familiilor de români care vor rămâne definitiv în străinătate, politica de recunoaştere a lor acolo ca şi minoritate etnică, etc. (credibilitatea financiară a României ţine şi de forţa Diasporei);

–       Unirea Basarabiei cu România (investiţii directe ale României în Rep. Moldova şi crearea unui partid care să cuprindă studenţii basarabeni educaţi în România);

–       Depolitizarea instituţiilor publice şi impunerea criterilor meritocratice (funcţionalitatea celor 4 legi fundamentale ale Reformei Băsescu (muncii, justiţiei, protecţiei sociale, educaţiei);

–       Relansarea agriculturii prin încurajarea producătorilor de produse ecologice şi împăduriri masive (pe o piaţă cu agricultură industrializată (Spania, Italia, Grecia, Franţa, Germania) numai produsele biologice româneşti mai pot concura: lanţ supermarketuri – BioRom) apoi planul „împădurile rapidă” cu exploatare la 20 şi 30 de ani pentru lemn în consumul domestic, încălzire şi industrial (renumele internaţional al lemnului românesc);

Romania Noua - Florin I. Bojor

–       Descentralizarea sistemului administrativ prin transfer real de atribuţii şi finanţare obiectivă de la instituţiile centrale la cele locale (Modelul Bojor de Regionalizare);

–       Debirocratizarea masivă a întregului sistem din România şi informatizarea acestuia (legile Reformei Băsescu sunt bune, însă normativele de aplicare nasc un circuit complicat care le decredibilizează şi implicit nasc posibilitatea corupţiei);

–       Practicarea şi implementarea unor politici fiscale echitabile, menite să asigure justiţie socială, echilibru profesional şi să ambiţioneze munca.

Pentru toate aceste măsuri de evoluţie a următorilor 20 de ani e nevoie de oameni NOI, care să creadă în ceea ce fac şi să-şi demonstreze credinţa prin modelul de viaţă personal.

Nu promisiunea câştigului mai poate da viaţă sistemului social, economic şi politic din România, ci credibilitatea jertfei, a sacrificiului din partea agenţilor sistemului. Legile, oricât de bune ar fi ele, fără oameni care să le aplice realist, care să gândească cum să le aplice mai bine şi să demonstreze ei înşişi aplicarea lor, nu au nici un efect.

Schimbarea începe din interiorul omului, fără acest lucru, chiar legea e prilej de poticnire şi fraudă. Dacă nu vor fi lăsaţi şi ajutaţi oamenii postmodernităţii creştine şi stoice să direcţioneze spaţiul public în timpul următor, România va pierde şi pe termen lung, inclusiv cei bogaţi vor sărăcii şi cei puternici vor deveni slabi…

Prof. Florin I. Bojor

Cine a fost Ioan Bojor?

Ioan Bojor

Ioan Bojor

Ioan Bojor s-a născut în localitatea Zagra din Judeţul Bistriţa-Năsăud, în 2 februarie 1952, într-o familie de ţărani români, fiind cel dintâi fiu a lui Flore Bojor şi al Nastasiei. Universul copilăriei l-a marcat mult; şcoala primară, întâmplările şi trăirile timpului şi spaţiului infantil vor fi adesea evocate pe tot parcursul vieţii.

În adolescenţă, ca majoritatea tineriilor de pe valea Someşului şi de pe Câmpie, în contextul industrializărilor masive, a părăsit satul şi lumea lui, îndreptându-se spre oraş. A intrat la Şcoala Profesională de Construcţii Mecanice din Bistriţa pe care a absolvit-o cu diploma de lăcătuş mecanic şi apoi Liceul cu Diploma de Bacalaureat la Seral.

A plecat la Cluj-Napoca, unde va intra la Şcoala de Soferi Profesionişti pe care a terminat-o cu categoriile de conducere specifice. Şi-a definitivat studiile prin Absolvirea şcolii de maiştri din Bistriţa, specializarea proiectant tehnic în construcţii metalice.

Stadiul Militar l-a efecutat la Tulcea. Întors în Bistriţa va intra ca şi proiectant tehnic la Fabrica „Utilaj” devenită ulterior Comelf, unde a lucrat timp de 25 de ani.

Tot în acest timp se căsătoreşte cu Garofiţa Varga, originară din Lechinţa, cu care va avea 2 copii: Florin Ioan şi Florina Simona.

Schimbările economice, sociale şi politice de după Revoluţia din 1989, ca de altfel pentru toţi românii, au însemnat afirmarea unor ambiţii de bunăstare a vieţii, astfel, Ioan Bojor împreună cu soţia sa şi familia au început să-şi construiască propria casă. A încercat şi afaceri personale, lucrând apoi 2 ani ca şi portar la Universitatea Babeş- Bolyai, extensia Bistriţa.

Derapajul economic treptat al acestor 20 de ani, au făcut ca acum 10 ani, Ioan Bojor să emigreze în Spania. Timpul petrecut în Spania va însemna o cotitură în mentalitatea şi cunoaşterea valorilor democratice şi europene din Peninsula Iberică. Va studia la Scoala de Limbi Moderne spaniola şi catalana şi va călătorii împreună cu familia prin toată Europa. Aici a lucrat în construcţia de locuinţe la firma Can Record din Sant Celoni, Barcelona.

Ioan Bojor a fost un familist convins, sprijindu-şi familia cu toată priceperea, munca şi dragostea. În plan public a fost membru fondator al mai multor organzaţii din Diasporă: Partidul Românilor din Spania, PIRUM; Casa România din Catalunia – Centrul Cultural Român din Barcelona; Asociaţia Culturală Română – Catalană;  Mişcarea Românilor din Europa, MRE. De asemenea, a impulsionat apariţia primului şi singurului Dicţionar Român – Catalan / Catalan – Român.

A trecut la cele veşnice pe 24 ianuarie 2012, într-un accident de muncă în localitatea Cistella, Catalunia, Spania.

Ca şi pasiuni a fost interesat de gândirea umană, politică, muzică populară, agricultură, construcţii metalice şi civile şi a încercat să fie cât se poate de apropiat de Biserică, crezând mult în unirea Bisericii Apusene cu cea Răsăriteană.  

Acest panegiric a fost citit, marţi 7 februarie 2012 la înmormântarea lui Ioan Bojor. Dumnezeu să-l ierte! Până la următoarea întâlnire la învierea morţilor…

Prof. Florin I. Bojor