Monthly Archives: Martie 2014

Despre post, rugăciune şi spovedanie la Marţea Gândirii Creştine

Martea Gandirii Crestine cu Chiril de la Parva

Martea Gandirii Crestine cu Chiril de la Parva

Despre post, rugăciune şi spovedanie cu părintele Chiril de la Parva şi părintele Gavril de la Piatra Fântânele.

Marţea Gândirii Creştine, seara duhovnicească a Bistriţei a debutat de 2 săptămâni cu 2 conferinţe de introducere în Postul Mare din 2014.

Cea dintâi conferinţă din 11 martie 2014 l-a avut ca invitat pe părintele Chiril de la Parva care a analizat practica postului şi a rugăciunii. Stareţul de la mânăstirea Rebra-Parva a argumentat printr-un discurs fluent şi prin ultilizarea exemplelor biblice (Moise, Ilie, Iona, Ioan Botezătorul şi Iisus Hristos) necesitatea conlucrării dintre post şi rugăciune. Fără de rugăciune postul se transformă în dietă; iar postul nu este înfometare, ci ajutarea voinţei spre schimbare prin întărirea rugăciunii. Astfel e nevoie de echilibru şi dreaptă socotinţă în administrarea acestor practici religioase care ne ajută să trecem peste ispitele lăcomiei, mândriei, vicleniei, desfrânării, etc. Tentaţii care în momentul dorinţei noastre de schimbare devin tot mai acute, iar postul şi rugăciunea sunt exerciţii eliberatoare din capcanele patimilor.

Martea Gandirii Crestine cu Gavril de la Piatra Fantanele

Martea Gandirii Crestine cu Gavril de la Piatra Fantanele

Cea de-a doua conferinţă a fost susţinută de către părintele Gavril de la Piatra Fântânele, marţea trecută, 18 martie 2014. Cu un limbaj clar, pragmatic şi apropiat de priceperea auditoriului, oratorul creştin a răspuns la întrebările fundamentale cu privire la taina mărturisirii: De ce?  Pentru ce? Cum? Ce să ne preocupe? Taina spovedaniei răspunde dorinţei de a căuta adevărul şi a înţelege binele şi răul din faptele noastre. De asemenea, ea ne direcţionează spre conştientizarea stării de păcat, fiind baia de spălare spirituală a păcatelor noastre, după cuvântul din Apocalipsă: Fericiţi cei ce spală veşmintele lor ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi prin porţi să intre în cetate! (Apoc. 22, 14)

Duhovnicul din Pasul Tihuţa a clarificat multe dintre controversele din jurul sacramentului spovedaniei, în special cele cu privire la canon. Practică religioasă care nu este o pedeapsă, ci un medicament de îndreptare duhovnicească. Astfel, preotul confesor trebuie să găsească echilibrul necesar pentru ca penitentul să nu cadă în deznădejde, dar nici să relativizeze morala.

Şi de această dată, evenimentele s-au bucurat de audieri de pricesne creştine interpretate de cântăreţele Maria Condrea şi Maria Blaga, iar biserica numită generic la Coroana din Bistriţa s-a umplut de creştini dornici de a cunoaşte şi înţelege tainele şi practica credinţei.

 Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

Din 11 martie 2014 revine Martea Gandirii Crestine!

Martea Gandirii Crestine Pasti 2014

Martea Gandirii Crestine Pasti 2014

Să scoatem religia din şcoală? (Dezbatere cu deputatul Remus Cernea)

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Stimate domnule deputat Remus Cernea, în cadrul emisiunii televizate cu acelaşi subiect de la postul TV Bistriţa de acum câteva săptămâni am convenit să continuăm această dezbatere în public, întrebându-ne dacă este necesară predarea religiei în şcoală sau nu?

Mai întâi, mă bucură faptul că dialogul nostru se fundamentează pe principii democratice, argumentative şi paşnice. De altfel, fără o astfel de premiză ar fi imposibil dialogul şi implicit forţa argumentelor şi de o parte şi de alta, ar fi negată căzând amândoi în ignoranţă şi ură.

Apoi, doresc să subliniez că demersul făcut de domnia voastră pentru a scoate religia din şcoală din trunchiul comun de educaţie porneşte de la viziunea platonică şi pozitivistă a educaţiei. Astfel, dumneavoastră concepeţi un sistem exclusivist în care, în substanţă numai bazele pozitiviştilor sunt admise ca legitime. Însă domnule deputat, istoria ne confirmă că toate sistemele platonice de educaţie au fost sortite eşecului. Însăşi marele filosof Platon a eşuat în Siracuza, căci modelul lui nu urmărea realitatea, ci utopia.

Domnia voastră, prin utopia ştiinţifică a pozitivismului pe care îl afirmaţi faceţi acelaşi lucru: nesocotiţi realitatea şi implicit libertatea de a alege. Astfel, ceea ce afirmaţi dumneavoastră ca mare bun al excluderii religiei din şcoală: libertatea, este ea însăşi încălcată de tezele dumneavoastră!

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Poarta relativismului pe care o deschideţi este extrem de periculoasă… În şcoală, creştini practicanţi suntem între 10% şi 20% în cele mai pesimiste sondaje, prin urmare, dacă este libertate, atunci să fie pentru toată lumea, inclusiv pentru noi! Noi respectăm libertatea de conştiinţă a elevilor, astfel fiecare părinte are dreptul de a alege pentru copilul lui confesiunea potrivită şi inclusiv excluderea religiei din educaţia acestuia. Dar dacă majoritatea părinţilor nu cer acest lucru, de ce domnule deputat excludeţi libertatea lor de a alege, arogându-vă dumneavoastră arbitrajul conştiinţei lor? De ce domnule deputat nesocotiţi libertatea lor? Sau poate tezele pozitiviste vă fac să credeţi că lumea este proastă, iar luminarea lumii vine prin excluderea religiei. Aceste teze au dus la opacitatea gândirii şi i-au făcut pe însăşi marii luminaţi a fi ignoranţi şi tirani ai libertăţii.

Apoi, dacă noi acceptăm toate „materiile ştiinţifice”, care conţin multe teze împotriva credinţei noastre, însă copiii noştri le învaţă, atunci copiii ateilor sau a liberi cugetătorilor, de ce nu ar cunoaşte şi tezele noastre? A cunoaşte nu înseamnă a le da crezare! A fi informat nu înseamnă a adera la o convingere sau alta. Mai cu seamă că dialogul la ora de religie este o dată pe săptămână, iar „materiile ştiinţifice” abundă zilnic. De ce numai noi suntem acuzaţi de îndoctrinare? De ce numai noi suntem văzuţi inamici ai libertăţii?

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Florin Bojor in dezbatere cu Remus Cernea

Stimate domnule deputat, nici nouă nu ne plac multe din materiile exacte pe care trebuie să le studiem, însă datorită faptului că avem echilibru şi respect faţă de celelalte gândiri, le memorăm, dăm examene din ele şi fără să vrem ne supunem legilor şcolare, uneori atât de nedrepte. Atunci, cu ce vă deranjăm? Ce rău vă facem noi creştinii atât de mare încât dialogul nostru să fie exclus din şcoală? Unde este raţiunea dreaptă dacă noi suntem excluşi din şcoală? Unde este libertatea dacă noi suntem persecutaţi de însăşi apărătorii libertăţii, după cum afirmaţi dumneavoastră a fi!?

Mai am multe de spus asupra tezelor dumnevoastră, însă mă opresc aici, aşteptând contraargumentarea la cele spuse de către mine mai sus, pentru ca Adevărul să trimfe peste gândirile noastre, iar toleranţa să ne permită tuturora să convieţuim paşnic.

Prof. Florin I. Bojor