Monthly Archives: Septembrie 2012

Să candidez la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012?

Florin I. Bojor - postmodernitatea crestina

Florin I. Bojor – postmodernitatea crestina

Dragi prieteni, scopul pregătirii mele publice şi private îl reprezintă preoţia. Consider activitatea în spaţiul public ca şi pregătire evanghelică pentru a ajunge la preoţie. Între administrarea spaţiului public şi teologie văd o continuitate, pentru că mântuirea se câştigată în lume, şi creştinii trăiesc în lume şi răspund la Judecata Finală de ceea ce au făcut în lume şi cu lumea.

Prin urmare, pentru pregătirea acestei misiuni în spaţiul public premergătoare preoţiei am studiat: teologie (la Cluj şi Barcelona), filosofie şi un an de economie (la Barcelona); m-am implicat în construirea primului şi singurului partid al românilor din Spania, PIRUM, care s-a prezentat la alegerile locale din mai 2011 ca primul partid al imigranţilor din istoria Spaniei care participă la un proces electoral; am deschis la Barcelona Centrul Cultural Român, Casa România din Catalunia; am încercat să unesc organizaţiile din Diasporă în Mişcarea Românilor din Europa, MRE; am lucrat în toate sectoarele economiei (turism, construcţii, transporturi, sănătate, industrie, servicii, mass-media, etc.); am analizat sistemele regionale actuale şi am alcătuit un model propriu de regionalizare (Modelul Bojor de Regionalizare); iar de doi ani m-am întors în România pentru a intra în învăţământul românesc şi a propovădui gândirea în care cred: postmodernitatea creştină.

Acum, în calitate de independent faţă de orice partid politic din România, cu energia şi setea de schimbare a mentalităţii şi a sistemului din România mă gândesc să candidez pentru funcţia de deputat pentru colegiul electoral Bistriţa la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

Scopul candidaturii îl reprezintă aducerea în discuţia publică a modelului creştin de guvernare a vieţii şi spaţiului public. Se înţelege de la sine că este dificilă lupta cu structurile partidelor politice coagulate în jurul setei de îmbogăţire şi putere ca scop suprem al vieţii, contrare prin acţiune moralei creştine.

Analizând pragmatic şi realist, reuşita electorală a candidaturii mele independente este extrem de redusă, însă aducerea în dezbatere publică a doctrinei sociale a Bisericii lui Hristos şi mărturia încarnată a valorilor creştinismului sunt o cerinţă a conştiinţei mele pentru a spera la preoţie.

De aceea, apelez la toate persoanele, creştini şi necreştini, care sunt interesaţi de sistemul de valori al creştinismului să aducă în discuţia publică necesitatea de credibilitate morală a administratorilor spaţiului public; iar dacă consideră oportună candidatura mea cu mesaj evanghelic să se implice în organizarea campaniei de strângere de semnături şi ulterior electorale pentru propovăduirea valorilor publice ale creştinismului, utilizând mecanismul candidaturii independente la Parlamentul României!

Vă mulţumesc frumos!

 

Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

Profesor de Religie la Liceul de Servicii din Bistriţa

Prof. Florin I. Bojor

Prof. Florin I. Bojor

În anul şcolar 2012 – 2013, după concursul de titularizare din vară voi fi profesor de religie la Liceul Tehnologic de Servicii din Bistriţa (fostul ŞPERŢ, cooperaţii, arte şi meserii, etc.) unde voi fi şi diriginte la clasa a XI –a C cu specializare în comerţ.

Dacă anul trecut la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, la Liceul cu Program Sportiv din Bistriţa şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Bistriţa afirmam că: şcoala românească reflectă cel mai mult ruptura modernităţii târzii de postmodernitate, prin care poporul român şi Europa trec, rămân la aceeaşi constatare.

După o săptămână de şcoală la viitorii comercianţi, esteticieni, ospătari şi bucătari se simte ca şi în cazul intelectualilor de la Liviu Rebreanu sau a sportivilor de la LPS şi tehnicienilor de la Petru Rareş un crepuscul apus al modernităţii şi lupta pentru afirmarea postmodernităţii româneşti. Chiar dacă mulţi dintre elevi încă nu pot defini mentalitatea pe care o trăiesc, asta nu înseamnă că nu fac parte din ea.

Florin I. Bojor - profesor Liceul de Servicii Bistrita

Florin I. Bojor – profesor Liceul de Servicii Bistrita

Postmodernitatea este şi la Liceul de Servicii din Bistriţa. Aici, poate se vede cel mai bine lupta dintre cele patru curente dominante ale societăţii româneşti: postmodernitatea creştină, postmodernitatea stoică, hedonismul şi postmodernitatea nihilistă.

Cursul pe care îl voi susţine este o reiterare a cursului de anul trecut: „Fericirea”. Scopul cursului fiind deopotrivă discuţia despre fericire şi apopogetica creştinismului, iar pe de altă parte rodarea discursului pentru următoarea carte: Fericirea – „manual” pentru tineri.

Prof. Florin I. Bojor

Luna de miere…

Luna de miere Florin si Ioana Bojor

Luna de miere Florin si Ioana Bojor

Orice tânără familie îşi visează luna de miere… De altfel, acest timp ulterior nunţii este gândit ca o evadare în intimitate, în cunoaşterea reciprocă, în apropiere, şi de asemenea, o perioadă de relaxare după agitaţia şi munca pregătirilor pentru nuntă.

Noi (Florin I. Bojor si Ioana Bojor) am ales pentru luna de miere să facem o călătorie de 2 săptămâni în Delta Dunării, litoralul românesc, plajele Bulgariei şi Istanbul, în total 3300 de kilometri şi numeroase destinaţii turistice vizitate.

Dacă treceţi cu bacul Dunărea la Galaţi şi sunteţi pasionaţi de cunoaşterea trecutului nostru atunci cetăţile dunărene încărcate de istorie şi legendă reprezintă o atracţie sigură. Dinogeţia, Noviodunum, Aegyssus şi Halmyris sunt popasuri în care este vie mărturia existenţei încarnate în ziduri de piatră. Aici, amintirea unor timpuri glorioase dansează cu singurătatea, iar vizitatorul este cel care deschide jocul vânturilor în luptă cu istoria.

Zotic, Atal, Camasie şi Filip; Epictet şi Astion

Zotic, Atal, Camasie şi Filip; Epictet şi Astion

O istorie în care leagănul poporului nostru s-a făcut în creştinism şi mărturie în acest sens este sângele martirilor de la Dunăre: Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel sau Epictet şi Astion de la Halmyris, rod al predicii apostolice a Sf. Ap. Andrei. Oameni care ne stau pavăză pentru durerile naşterii în creştinism şi sângele vărsat de către ei stă la temelia Bisericii Române.

Admirarea peisajelor Deltei Dunării, după orice călătorie cu barca sau vaporul pe mănunchiul de braţe şi canale dunărene este o cufundare în paradisul creaţiei lui Dumnezeu în care orice vizitator este asemenea primului om creat care dă nume universului.

Ajunşi la Sulina observăm cum un oraş oarecând capitală europeană şi poartă de intrare a mărfurilor dinspre Asia pentru bătrânul continent este acum o stihie rămasă în amintirea timpurilor de glorie; iar cimitirul maritim, unde marinari din toată Europa îşi dorm somnul în aşteptatea Soarelui, stă ca un paznic al trecerii dinspre Dunăre spre Marea Neagră. La Sulina realizezi că, Comunitatea Europeană are aici o capitală chiar înainte de înfiinţare prin Comisia Europeană a Dunării din secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX.

Gastronomia Dobrogei are ca şi ancoră peştele, iar gustul proaspăt al diversităţii de fiinţe fluviale şi marine sunt o comoară pe care orice vizitator nu o poate rata…

drumuri Bulgaria si Romania

drumuri Bulgaria si Romania

Litoralul românesc decadent şi exploatat de comercianţi tunari te lasă cu un gust amar… doar de colo, colo vezi urma unui edil gospodar împresurată de mormane de gunoaie şi chiştocuri de ţigări.

Odată trecuţi în mult lăudata Bulgarie, observi drumurile proaste (pentru care plăteşti taxă de drum) şi barierele comercianţilor de la intrarea în staţiuni, care uită de ospitalitate şi se complac în jecmăneala ieftină a trecătorului fără ca sa realizeze repulsia şi scârba care o crează în detrimentul poporului bulgar şi a viitorului turismului lor. După bariere te aşteaptă hotelurile flămânzilor din România, care pentru un borş şi o ceapă ieftină fac osanale unor staţiuni la fel de decadente ca şi cele de pe litoralul românesc, dar totuşi cu un spirit anteprenorial mai bun.

Balcicul, vechea urbă a Cadrilaterului românesc arată bunul gust al Casei Regale a României din perioada interbelică care au transformat un simplu pârâu, într-o grădină din Eden şi au construit cu mult gust, de dragul Reginei Maria un alai de clădiri care formează un palat de natură şi aşezare omenească.

Varna şi Burgas sunt fără îndoială două metropole ale Bulgariei, însă aici se pare că renaşterea religioasă de după căderea regimului comunist nu a fost aşa de puternică ca în România, căci ochiul vizitatorului aprope că nu găseşte biserici.

Sfanta Sofia Constantinopol

Sfanta Sofia Constantinopol

Trecuţi în Turcia te surprind mai întâi drumurile bune şi măsurile de protecţie ale jandarmilor pentru turiştii veniţi în vechea capitală a Europei: Constantinopol.  Lupta cu traficul citadin este infernală, la Istanbul găseşti spiritul balcanic al circulaţiei în adevăratul sens al expresiei: grăbit, agitat şi nervos, fără a şti de ce… Turcii se pare că s-au perfecţionat în turism, căci centrul Bizanţului este brodat de turişti din toate locurile pământului, veniţi pe calea aerului pentru a evita furnicarul de maşini şi aglomeraţie al unui oraş de 150 km lungime şi 50 km lăţime, în care an de an se construiesc noi străzi.

Dincolo de frumuseţile Constantinopolului, pentru un creştin, mâhnirea cea mare o reprezintă transformarea vechilor lăcaşuri creştine în moschei islamiste. De altfel, în Istanbul au mai rămas numai 4000 de bizantini într-o mare de 15 milioane de musulmani. Aici, simţi că e o bucurie să fii creştin când aceştia în barurile şi cafenelele lor, unde icoanele stau la loc de cinste ca şi paşaport al credinţei lor, te întâmpină la descoperirea identităţii tale creştine cu îmbrăţişări şi te invită la ceai şi cafea în compania lor.

Catedrala Patriarhiei Ecumenice Constantinopol

Catedrala Patriarhiei Ecumenice Constantinopol

La Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului am fost primiţi ca nişte prinţi valahi cu cadouri şi multă bucurie. Se pare că amintirea sprijinului Tărilor Române în anii de subjugare otomană este încă vie…

Momentan Patriarhia, asistată de avocaţii Vaticanului se află într-un proces cu statul turc de retrocedare al catedralei Sfânta Sofia (Hagia Sophia). Visez ca la 1500 de ani de la construcţia celei mai mari biserici creştine timp de 1000 de ani, în 2037 întreaga creştinătate să participe la slujba de resfinţire a locaşului creştin clădit de împăratul Iustinian originar de la Dunăre.

Cartierul Fanar (Fener) din care proveneau domnitorii greci fanarioţi care au  cotropit Valahia şi Moldova timp de 100 de ani este astăzi o ruină în care populaţia turcă rurală venită în ultimii ani nu ştie nimic despre timpurile de glorie de oarecând. Un indicator cu <Dimitrie Cantemir Muzesi> (Muzeul Dimitrie Cantemir) aminteşte de marele gânditor român, căruia turcii i-au dedicat un muzeu pentru opera lui din limba turcă.

Marele Bazar - Istanbul

Marele Bazar – Istanbul

Marele Bazar al Istanbului din care am fost invadaţi din nou cu mărfuri în anii 90 este astăzi o piaţă chinezească în care numai de colo, colo găseşti o oază de calitate cu mărfuri tipice turceşti: covoare de Anatolia, seturi de cafea şi ceai şi perdele.

Dincolo de culoarea şi atmosfera unică a Constantinopolului, marea metropolă rămâne fără îndoială capitala Orientului apropiat şi poarta Asiei.

Drumul de întoarcere spre Transilvania l-am bătut pe aceaşi rută E 80 şi E 87 însetaţi de a revedea apele Mării Negre şi oprindu-ne în special la Tropaeum Traiani, Adamclisi şi peştera Sfântului Andrei, punctul de începere al următoarei călătorii în Balcani.

Prof. Florin I. Bojor