Monthly Archives: Decembrie 2015

Bilanţ eficient al societăţii civile bistriţene

protest societatea civila bistriteana

Manifest Eficienta. Sursa: TimpOnline.ro

De două luni la Bistriţa există societate civilă!

După cele 4 zile de proteste de la începutul lunii noiembrie (4 – 7 noiembrie 2015), la Bistriţa simplii cetăţeni ieşiţi din casă nu s-au retras din spaţiul public cum s-a întâmplat în alte oraşe ale României. Ei au creat un grup de dialog al manifestanţilor pe facebook şi au început construirea societăţii civile bistriţene.

Iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate…

Mai întâi, au dorit să organizeze o dezbatere publică cu tema: „Ce vor tinerii de la Consiliul Local şi Primăria Bistriţa?” Însă nu au primit sală de dezbatere de la Primăria Bistriţa, pe motiv că în ziua dorită, 26 noiembrie 2015, începând cu ora 14:00 este şedinţa Consiliului Local. Dar în seara zilei respective, la ora 20:00, când simplii cetăţeni din societatea civilă s-au întâlnit în faţa Primăriei Bistriţa luminile din sala Consiliului Local erau stinse…

Ce vor tinerii de la Primaria Bistrita?

Ce vor tinerii de la Primaria Bistrita?

Nu s-au descurajat, ci au stat în frig şi ploaie două ore pentru a discuta doleanţele imediate ale tinerilor bistriţeni faţă de aleşii locali (cele 6 cereri ale tinerilor bistriţeni).

Mai mult, discuţia a continuat pe grupul de facebook unde în urma unui sondaj s-a stabilit următorul pas de făcut: „Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem”.

protest societatea civila bistriteana

Societatea civila. Sursa: ProPolitica.ro

Momentul oportun pentru acest deziderat a fost şedinţa ordinară a Consiliului Local din 23 decembrie 2015, când pentru prima dată în Bistriţa după 26 de ani, şase cetăţeni au venit în faţa aleşilor locali cu revendicări clare, scurte, pragmatice, la obiect expuse în tăcere pe pancarte. (Proiectul „Liviu Rebreanu” Rea-voinţă, Prostie? Când faceţi skatepark-ul? Opriţi tăierile în Pădurea Codrişor!, etc.)

protest societatea civila bistriteana 2

Manifest Eficienta. Sursa: Rasunetul.ro

Mesajele societăţii civile nu s-au oprit aici, iar în şedinţa Consiliului Local din 29 decembrie 2015, în faţa măririi impozitelor şi taxelor simplii cetăţeni le-au cerut politicienilor din toate partidele eficienţă în economia, finanţele, investiţiile, cultura, infrastructura, educaţia, nevoile, turismul şi administraţia oraşului.

Şi de această dată participarea societăţii civile bistriţene a fost paşnică, civilizată, democratică, în tăcere. Mesajul transmis prin prima literă a fiecărui domeniu de activitate expus pe pancarte formează soluţia principală în faţa măririi impozitelor şi taxelor: eficienţa. În timp ce, nouă cetăţeni se ţineau unul pe altul de mână în semn de solidaritate…

Astăzi, când mergeam spre şedinţa Consiliului Local Bistriţa eram atâta de bucuros că ne putem exprima liber! Acum 26 de ani au murit oameni la noi în ţară pentru această binecuvântare. Chiar azi în multe colţuri ale lumii mor oameni pentru simplul fapt că spun ce cred şi simt. Păcat că majoritatea cetăţenilor nesocotesc aceast mare dar al societăţii în care trăim: libertatea de exprimare!

Trăiască societatea civilă bistriţeană!

Prof. Florin I. Bojor

 

9 bistriţeni protestează… mut, la ultima şedinţă a Consiliului Municipal Bistriţa from Tv.Bistriteanul.ro on Vimeo.

Anunțuri

Dacă ne implicăm, învingem: Opţiunea câştigătoare a sondajului a fost îndeplinită!

Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem

Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem

Dacă societatea civilă se deşteaptă şi se implică activ în treburile cetăţii, atunci şi politicienii sunt mult mai atenţi la cererile pe care le comunică cetăţenii, după principiul etern valabil: „cine nu cere, nu primeşte!”

La ultima şedinţă a Consiliului Local Bistriţa (23 decembrie 2015) au fost puse în aplicare concluziile discutate de către manifestanţii din noiembrie pe grupul lor de facebook numit: <societatea civilă bistriţeană>. Acolo, protestatarii ieşiţi în stradă luna trecută au realizat un sondaj asupra următorului pas pe care ar trebui să-l facă. Sondajul a avut ca opţiune câştigătoare: „Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem”.

Prin urmare, participarea civilizată, paşnică, în tăcere, democratică, cu pancarte în mână la şedinţă a şase cetăţeni arată tocmai această importanţă a societăţii civile, iar publicarea în toată presa locală a acţiunii cetăţeneşti reprezintă exprimarea practică, pragmatică, reală a societăţii civile. În timp ce, toate mesajele publicate cu această ocazie de către presa locală sunt concluziile apărute pe grupul de discuţii.

Ce poate fi mai transparent decât alegerea majorităţii? Ce poate fi mai democratic decât implicarea civică a simplilor cetăţeni? Ce poate fi mai productiv pentru binele comun al comunităţii noastre decât construirea societăţii civile?

prof. Florin I. Bojor

Gazeta de Bistrita Protest Societatea Civila

GazetadeBistriţa.ro:

 http://gazetadebistrita.ro/sase-bistriteni-protesteaza-in-sala-de-sedinte-a-consiliului-local/

Bistriteanul Protest Societatea Civila

Bistriţeanul.ro:

http://bistriteanul.ro/protest-mut-in-timpul-ultimei-sedinte-de-consiliu-local-din-acest-an-ce-nemultumiri-au-oamenii-1450878543685.html

Pro Politica Protest Societatea Civila

ProPolitica.ro:

http://propolitica.ro/protest-tacut-in-ultima-sedinta-de-consiliu-municipal/

 

Timp Online Protest Societatea Civila

TimpOnline.ro: 

http://www.timponline.ro/protest-in-tacere-la-consiliul-local-primarie-de-ce-atata-aroganta-si-indiferenta/ 

Azi am 32 de ani!

Florin Bojor si familia la 32 de ani

Florin Bojor si familia la 32 de ani

Azi am 32 de ani! Sunt fericit și în fiecare zi nu știu cum să-i mulțumesc lui Dumnezeu! Mă bucur de tot ce e în jurul meu, de la persoane, la lucruri, la întâmplări…

Scriu ce simt și visez la o îmbunătățire a vieții comunitare din Bistrița. M-am bucurat că societatea civilă a renăscut și asta mă face să mă gândesc ce aș putea face ca tot mai mulți oameni să se implice în construirea binelui comun al comunității noastre.

Ce părere aveți: dacă aș candida anul viitor ca independent la Consiliul Local ar fi folositor?

Florin I. Bojor

Bistriţa înfrăţită cu Soroca: cu ce îi ajută pe bistriţeni?

Ruta Turistica Petru Rares

Ruta Turistica Petru Rares

În ultimii ani ochii bistriţenilor sunt aţintiţi cu precădere spre occident. E minunat că suntem sensibili faţă de problemele saşilor, evreilor, romilor, sirienilor, francezilor, etc. însă suntem indiferenţi la problemele fraţilor noştri de limbă din Republica Moldova. Istoria ne-a despărţit şi acum în libertate indiferenţa menţine ororile războiului pierdut…

Discursul public al aleşilor locali subliniază apartenenţa Bistriţei la cultura europeană, însă Europa nu se termină la Tihuţa, ci ţine până în îndepărtata Rusie. Iar la masa occidentalilor trebuie să recunoaştem că suntem pe locurile de rezervă… Ceea ce face ca succesul oraşului nostru să nu ţină numai de vest, ci să fie în legătură şi cu estul, şi aici mă gândesc în primul rând la fraţii noştri de peste Prut.

infratire bistrita soroca

Cetatea Soroca. Sursa: Jurnal de Chisinau

Cândva bistriţenii ştiau împăca vestul cu estul spre beneficiul oraşului şi al ţinutului, spre exemplu în timpul lui Petru Rareş au construit o cetate extraordinară pe malul Nistrului la Soroca.

Dar acum mirajul occidental ne face orbi la posibilităţile de dezvoltare cu estul românesc.

Bistriţa nu este înfrăţită cu nicio localitate din Republica Moldova, deşi din societatea civilă au existat mai multe propuneri, iar politicienii noştri au făcut mai multe vizite la Chişinău.

Despre o înfrăţire între Bistriţa şi Soroca a vorbit acum 10 ani domnul Florin Săsărman, însă iniţiativa s-a pierdut în sertarele politicienilor locali.

De aceea, mă întreb: ar fi profitabilă pentru Bistriţa o înfrăţire cu Soroca? Ar merita să ne asociem cu un oraş din Republica Moldova?

1. Motiv turistic: Ruta turistică a lui Petru Rareş. Occidentalii ştiu să scoată bani din miturile istorice (filme, trasee turistice, festivaluri, popasuri gastronomice), dar noi le nesocotim. Ba mai mult, datorită mitului lui Vlad Ţepeş doresc să ne viziteze şi noi nu putem să le oferim o atracţie turistică adevărată. Prin proiectul de reconstruire a cetăţii Ciceului şi finalizarea reabilitării cetăţii Soroca se poate face o axă turistică cu subiectul vieţii domnitorului Petru Rareş, care să treacă prin Bistriţa, iar apoi să ajungă la Mânăstirea Moldovița, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia,  Mânăstirea Râșca, Mânăstirea Probota (unde se află și mormântul voievodului), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău, Botoşani (bisericile soţiei Elena Rareş), vama Ştefăneşti, Bălţi şi Soroca. Ruta să cuprindă un pachet turistic (reduceri la cazări, meniuri, bilete de intrare), un film documentar, serbări medievale, conferinţe istorice, etc., şi astfel să atragă inclusiv finanţare europeană.

2. Motiv economic. Pas cu pas Bistriţa se confruntă cu o mare nevoie de forţă de muncă. Iar Soroca beneficiază de muncitori care doresc un salariu mai bun. De asemenea, şi schimburile comerciale cu fabricile din localitatea moldovenească care produc confecţii, tricotaje, piese auto, seminţe, sucuri, pot aduce prosperitate de ambele părţi.

3. Motiv social: romii din Soroca sunt un model de integrare. Cartierul lor (Dealul Ţiganilor) este o adevărată comoară a culturii ţigăneşti. Dacă la Bistriţa municipalitatea are probleme mari cu integrarea lor în blocuri sociale, la Soroca romii au adevărate palate particulare care imită în stil propriu marile clădiri ale lumii.

4. Motiv european: Soroca doreşte un parcurs european şi ultimele alegeri demonstrează această aspiraţie. La fel ca Bistriţa şi Soroca îşi caută un loc în Europa unită.

5. Motiv ecologic: Soroca este cel mai verde oraş din Republica Moldova, iar Bistriţa trebuie să fie tot pe această axă a protejării şi extinderii spaţiului verde.

6. Motiv cultural: ambele oraşe îşi bazează cultura pe clasicii limbii române şi au biblioteci deschise spre colaborări. Soroca are inclusiv o alee a scriitorilor. Ambele localităţi au ansambluri folclorice de renume internaţional. Iar la Bistriţa doi locuitori din Soroca ne-au făcut mare cinste: profesorul Gherman Gheorghe (creatorul Muzeului Sătesc din Budești şi a monografiei comunei) şi profesoara Maria Ivănescu (soția poetului Cezar Ivănescu şi principala traducătoare în limba română a operei în franceză a lui Mircea Eliade). Cât despre contribuţia noastră, bistriţeanul Grigorie Bănulescu-Bodoni a fost primul mitropolit al Basarabiei după anexarea din 1812, care prin tipografia lui a tradus şi tipărit o mulţime de cărţi în limba română.

7. Motiv educaţional: ambele localităţi au licee, şcoli profesionale şi extensii universitare.

8. Motiv geografic: drumul spre vest al locuitorilor din Soroca trece prin Bistriţa (6 ore de mers cu maşina), iar de aici drumul este comun spre Europa.

9. Motiv demografic: pentru ca o înfrăţire să funcţioneze e nevoie ca oraşele să fie asemănătoare ca dezvoltare demografică. Populaţia reală (nu din hârtii) a Sorocăi şi a Bistriţei este în jurul cifrei de 45.000 de locuitori. Soroca având asemenea Bistriţei mai multe cartiere mici şi sateliţi.

10. Motivul diasporei. Ambele localităţi se confruntă cu plecarea în străinătate a locuitorilor, deci pot gândi împreună planuri de reîntoarcere a acestora.

Acum rămâne ca politicienii din ambele localităţi să fie interesaţi de o astfel de înfrăţire…

Prof. Florin I. Bojor

Cerere: Deblocaţi centura şi zona de peste linii, dragi consilieri!

Cerere Publică

Stimaţi Consilieri Locali din toate partidele politice,

Deblocare centura si zona de peste linii Bistrita

Deblocare centura si zona de peste linii Bistrita

În calitate de simplu cetăţean mă adresez domniilor voastre cu două întrebări:  Când nu ne vom mai bloca pe centura Bistriţei? Când nu ne vom mai îngrămădi ca să trecem liniile la Bistriţa?

Văd că de câţiva ani încoace sunteţi concentraţi pe modernizarea centrului, a unor străzi secundare şi a trotuarelor, însă găsirea de modalităţi reale, rentabile şi funcţionale care să fluidizeze circulaţia nu este în discuţia domniilor voastre.

Trecere la nivel cu calea ferata la strada Romana din Bistrita

Trecere la nivel cu calea ferata la strada Romana din Bistrita

Am înţeles că din cauza luptei dintre partidele politice la nivel central noi nu vom avea autostradă. De asemenea, am înţeles că din cauza ambiţiilor giganteşti şi a costurilor exorbitante nu vom avea centură ocolitoare. Însă totuşi nu înţeleg cum după 25 de ani oraşul este încă divizat în două părţi de către calea ferată? La orele de vârf ajungi mai repede pe jos decât să traversezi cu maşina liniile, mai cu seamă dacă vii de pe o stradă fără prioritate. Ca să nu mai zic de blocarea la 10 km pe oră a vechii centuri a Bistriţei…

Sens Giratoriu Centura -Tarpiu 2

Sens Giratoriu Centura -Tarpiu

Mai mult, de un an de zile unii doriţi să se facă şi un centru intermodal de transport cu autogară suspendată, platforme comerciale, rampe, lifturi şi racorduri auto deschise pe mai multe străzi.

Scuzaţi că întreb: de ce pe de o parte visăm la „nave spaţiale” pe care nimeni nu o să le finanţeze, asemenea centurii Bistriţa Sud prin Pădurea Codrişor şi pe de altă parte, risipim bani frumoşi pe modernizări de trotuare, pieţe şi borduri care nu sunt urgente?

Drum nou spre Bistriţa a populaţiei din nordul judeţului – 173 B

Drum nou spre Bistriţa a populaţiei din nordul judeţului – 173 B

Oare nu ar fi mai bine să ne concentrăm activitatea pe nişte proiecte urgente, imediat necesare, utilizate de majoritatea locuitorilor oraşului şi în primul rând realizabile?

Mai cu seamă că în curând, după deschiderea noii fabrici Leoni toată centura şi zona de peste linii vor fi paralizate.

Oare nu ar fi mai simplu şi mult mai ieftin:

1. să construim un sens giratoriu între strada Tărpiului, Drumul Cetăţii şi Drumul Tărpiului?

2. să deschidem o nouă trecere la nivel cu calea ferată pe strada Romană?

3. să facem o nouă stradă între Drumul Cetăţii (vechea centură) şi strada Zefirului pe lângă Jandarmerie?

4. să realizăm în sfârşit conexiunea dintre strada Arţarilor şi strada Colibiţei?

5. să discutaţi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean construirea drumului 173 B dintre Bistriţa şi Tărpiu pentru ca locuitorii părţii de nord a judeţului să nu se concentreze numai pe drumul peste dealul Dumitrei (17 C) şi să aglomereze traficul pe centura oraşului?

Sens Giratoriu Centura -Tarpiu

Sens Giratoriu Centura -Tarpiu

În concluzie, vă rog frumos să treceţi peste orgoliile personale, interesele de partid şi să lucraţi împreună pentru proiecte practice, imediat necesare, rentabile ca finanţare şi maxim de utile!

Vă mulţumesc frumos!

Prof. Florin I. Bojor