Monthly Archives: ianuarie 2015
Domnule Primar, unde este centura Sud 2 a Bistriței?
– scrisoare deschisă –
Stimate domnule primar Ovidiu Teodor Crețu,
Astăzi se împlinește un an și 4 luni de când cetățenii Bistiței au aprobat prin referendum realizarea proiectului dumneavoastră: centura SUD 2 a Bistriței.
Deși, m-am împotrivit printr-o campanie civică variantei de 174 milioane euro pentru construirea drumului de căruţe prin Pădurea Codrişor, pentru că banii erau irosiţi, erau risipiţi. Şi cu aceşti bani puteam face pe la nord 3 autostrăzi! Cu 209 milioane euro americanii au trimis o misiune pe lună, iar noi aruncam atât de mulţi bani pentru un simplu drum. Totuși, bistriţenii alegând atunci altceva, m-am supus voinţei comunității și în plus v-am felicitat pe dumneavoastră și pe toți câștigătorii așteptând realizarea planului: construirea centurii sud 2 a Bistriței.
Azi, 29 ianuarie 2015 nu văd centura Sud 2 a Bistriței… În ultimii ani propaganda pentru construirea acestei centuri (aleși locali, guvernanți, funcționari, ziariști, etc.) o dădea drept gata, ceea ce lipsea era numai acordul cetățenilor. În urma referendumului acest acord a venit, dar centura nu este construită…
În calitate de simplu cetățean vă întreb: unde este centura Sud 2 a Bistriței? Consider că odată primit votul de încredere al populației pentru un anumit proiect, acesta trebuie îndeplinit. Aștept cu nerăbdare să circul pe centura Sud 2 a Bistriței conform voinței bistrițenilor exprimată prin referendumul din 29 septembrie 2013!
Vă mulțumesc frumos!
Prof. Florin I. Bojor
La unitate în diversitate prin iubire și fapte bune!
Săptămâna aceasta (18 – 26 ianuarie 2015) este foarte importantă din perspectiva viitorului creștinismului în Europa. Chiar dacă în postmodernitate se vorbește despre o Europă post-creștină sau după creștinism, faptul că bisericile istorice europene – ortodoxă, catolică, greco-catolică, luterană și reformată – își dau mâinile în rugăciune pentru unitatea lor și viitoarea unire este un lucru extraordinar și necesar în același timp.
Extraordinar, pentru că practicanții creștini au ieșit din mentalitatea mândriei religioase și a urii dintre frați, iar necesar, pentru că sub amenințarea relativismului și a hedonismului ce macină Europa unirea dintre biserici este indispensabilă pentru ca mesajul creștinismului să fie cât mai credibil.
La Bistrița în această săptămână, rând pe rând, diferitele comunități creștine s-au rugat, au cântat și au meditat împreună. Deja această manifestare este o tradiție și de ani buni comunitățile de creștini practicanți a diferitelor culte sunt tot mai apropiate.
Întâlnirile gravitează în jurul practicilor religioase comune (lecturi scripturistice, cântări de psalmi, predici, binecuvântări, aceleași rugăciuni, procesiuni, etc.), în timp ce mesajul transmis de prelați este unul de unitate în dragostea frățească.
Se respectă fiecare rit în parte, iar diversitatea nu este înțeleasă negativ, ci e percepută drept experiență istorică bună, în care se oglindesc generațiile trecute de creștini. Astfel, se poate vorbi în cadrul acestor seri de rugăciune de o întâlnire în dragoste între creștinii din diferite culte și timpuri.
Aceste seri de rugăciune sunt folositoare inclusiv pentru zidirea solidarității civice, căci români, maghiari și sași formează același popor al lui Dumnezeu, după cum însuși imnul Transilvaniei spune: Transilvanie, plai de graiuri / Diferite-n fel şi ton, / dar în rugăciuni unite / urcă limbile-mpărţite / spre dumnezeiescul tron.
Prof. Florin I. Bojor
De la Piaţa Mică la Piaţa Ion Căianu din Bistriţa
Stimate domnule primar Ovidiu Teodor Creţu,
– scrisoare deschisă –
Cu câteva săptămâni în urmă lansaţi bistriţenilor provocarea de a participa la alegerea noului nume pentru Piaţa Mică din Bistriţa. Din perspectiva mea, a unui simplu cetăţean demersul dumneavoastră este unul bun, deşi există voci care cred că nu trebuie o nouă denumire pentru piaţa istorică în curs de reabilitare turistică.
Propunerea cu care vin înaintea dumneavoastră şi a bistriţenilor interesaţi de acestă temă de discuţie este: Piaţa Ion Căianu din Bistriţa.
De ce ar fi bine ca Piaţa Mică din Bistriţa să se numească Piaţa Ion Căianu?
1. Un nume de persoană sau eveniment istoric este cea mai bună alegere pentru a identifica un loc al trecutului. Dacă se doreşte ca locaţia să primească o identitate cât mai specială, uşoară, adevărată, unică, cunoscută şi atractivă, atunci se apelează la un nume strâns legat de acel spaţiu.
Numele celebre străns legate de Bistriţa sunt: Andrei Mureşanu, George Coşbuc şi Liviu Rebreanu. Dar aceste nume au deja bine definită reprezentarea lor în urbea noastră: şcoli, bulevarde, instituţii de cultură, asociaţii, etc.
2. În acelaşi timp, piaţa din centrul istoric al Bistriţei este construită de înaintaşi: saşi, unguri şi români. Lucru ce trebuie reliefat în alegerea numelui.
3. Apoi, rezonanţa internaţională a numelui ales este cheia de atractivitate pentru turiştii străini. Să nu avem impresia că aceia ce ne vizitează ne cunosc istoria ca nişte academicieni, dar nici că sunt dezintersaţi.
La toate aceste cerinţe răspunde denumirea Ion Căianu pentru Piaţa Mică. Cum?
1. pentru că este născut în judeţul Bistriţa Năsăud – localitatea Căianu Mic;
2. pentru că a fost o personalitate culturală religioasă importantă a barocului din Transilvania (sec. XVII);
3. pentru că este cunoscut internaţional ca primul compozitor cult, organist al românilor prin opera de sinteză muzicală: Codex Caioni.
4. pentru că era român din naştere (Natus valachus sum) şi a luptat toată viaţa în cultura timpului său – ungurească şi săsească ca ţara noastră să se afirme.
5. pentru că Bistriţa i-a dedicat numele acestuia unei străzi lăturalnice, de la pasarelă, iar el, o personalitate de marcă a judeţului nostru merită mult mai mult.
Acum rămâne în puterea domniilor voastre alegerea numelui potrivit. Totuşi doresc să vă întreb, ce alt bistriţean poate avea un nume mai bun pentru Piaţa Mică din Bistriţa?
Prof. Florin I. Bojor
La mulți ani de la Castelul din Arcalia!
La mulți ani de la Castelul din Arcalia!
Revelionul 2015 l-am petrecut împreună cu familia și invitații acesteia la Castelul de la Arcalia, BN. Într-o atmosferă de basm, în mijlocul minunatei creații a conților Bethlen ne-am bucurat de sălile somptuoase și de parcul dendrologic. Trăsura ne-a purtat la castel, unde cina festivă, lumânările, valsul și tot decorul ne-au trecut în timpul balurilor cu prințese și prinți. La mulți ani 2015!
Prof. Florin I. Bojor