Monthly Archives: Ianuarie 2015

Domnule Primar, unde este centura Sud 2 a Bistriței?

– scrisoare deschisă –

Stimate domnule primar Ovidiu Teodor Crețu,

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Unde este centura Sud 2 a Bistriţei?

Astăzi se împlinește un an și 4 luni de când cetățenii Bistiței au aprobat prin referendum realizarea proiectului dumneavoastră: centura SUD 2 a Bistriței.

Deși, m-am împotrivit printr-o campanie civică variantei de 174 milioane euro pentru construirea drumului de căruţe prin Pădurea Codrişor, pentru că banii erau irosiţi, erau risipiţi. Şi cu aceşti bani puteam face pe la nord 3 autostrăzi! Cu 209 milioane euro americanii au trimis o misiune pe lună, iar noi aruncam atât de mulţi bani pentru un simplu drum. Totuși, bistriţenii alegând atunci altceva, m-am supus voinţei comunității și în plus v-am felicitat pe dumneavoastră și pe toți câștigătorii așteptând realizarea planului: construirea centurii sud 2 a Bistriței.

Azi, 29 ianuarie 2015 nu văd centura Sud 2 a Bistriței… În ultimii ani propaganda pentru construirea acestei centuri (aleși locali, guvernanți, funcționari, ziariști, etc.) o dădea drept gata, ceea ce lipsea era numai acordul cetățenilor. În urma referendumului acest acord a venit, dar centura nu este construită…

În calitate de simplu cetățean vă întreb: unde este centura Sud 2 a Bistriței? Consider că odată primit votul de încredere al populației pentru un anumit proiect, acesta trebuie îndeplinit. Aștept cu nerăbdare să circul pe centura Sud 2 a Bistriței conform voinței bistrițenilor exprimată prin referendumul din 29 septembrie 2013!

Vă mulțumesc frumos!

Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

La unitate în diversitate prin iubire și fapte bune!

Rugaciune comuna crestina la Bistrita

Rugaciune comuna crestina la Bistrita

Săptămâna aceasta (18 – 26 ianuarie 2015) este foarte importantă din perspectiva viitorului creștinismului în Europa. Chiar dacă în postmodernitate se vorbește despre o Europă post-creștină sau după creștinism, faptul că bisericile istorice europene – ortodoxă, catolică, greco-catolică, luterană și reformată – își dau mâinile în rugăciune pentru unitatea lor și viitoarea unire este un lucru extraordinar și necesar în același timp.

Extraordinar, pentru că practicanții creștini au ieșit din mentalitatea mândriei religioase și a urii dintre frați, iar necesar, pentru că sub amenințarea relativismului și a hedonismului ce macină Europa unirea dintre biserici este indispensabilă pentru ca mesajul creștinismului să fie cât mai credibil.

La Bistrița în această săptămână, rând pe rând, diferitele comunități creștine s-au rugat, au cântat și au meditat împreună. Deja această manifestare este o tradiție și de ani buni comunitățile de creștini practicanți a diferitelor culte sunt tot mai apropiate.

Rugaciune comuna crestina la Bistrita

Rugaciune comuna crestina la Bistrita

Întâlnirile gravitează în jurul practicilor religioase comune (lecturi scripturistice, cântări de psalmi, predici, binecuvântări, aceleași rugăciuni, procesiuni, etc.), în timp ce mesajul transmis de prelați este unul de unitate în dragostea frățească.

Se respectă fiecare rit în parte, iar diversitatea nu este înțeleasă negativ, ci e percepută drept experiență istorică bună, în care se oglindesc generațiile trecute de creștini. Astfel, se poate vorbi în cadrul acestor seri de rugăciune de o întâlnire în dragoste între creștinii din diferite culte și timpuri.

Aceste seri de rugăciune sunt folositoare inclusiv pentru zidirea solidarității civice, căci români, maghiari și sași formează același popor al lui Dumnezeu, după cum însuși imnul Transilvaniei spune: Transilvanie, plai de graiuri / Diferite-n fel şi ton, / dar în rugăciuni unite / urcă limbile-mpărţite / spre dumnezeiescul tron.

Prof. Florin I. Bojor

Clubul Zilierilor din Bistrița – maximă necesitate

Cel ce nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce! II Tesaloniceni 3, 10

The Bistrita City Hall (Romania) abolishes the Civic banners: Do I want Moral from my Member in Parliament?

Clubul Zilierilor din Bistrița

Economia socială este tot mai necesară în România capitalismului feroce, a birocrației excesive, a sistemului fiscal tot mai inaccesibil și schimbător, a regresului demografic și a migrației tinerilor. În aceste condiții orice inițiativă a autorităților este binevenită. Nu este suficient ca statul să acorde ajutoare sociale, ci este necesar ca statul să se implice în crearea locurilor de muncă. Nu toată lumea are capacitatea de a fi patron, de a avea propria afacere. Nu toată lumea poate lucra în sistemul administrativ, educațional sau sanitar al statului. Există o categorie socială care pe zi ce trece devine tot mai dependentă de ajutorul celorlalți: săracii orașelor.

De la această constatare nu scapă nici Bistrița. Cum clasa de mijloc se tot subțiază, avem mulți cetățeni care trăiesc de pe o zi pe alta, iar deschiderea cantinei sociale și ajutoarele europene sunt marea așteptare a vieții lor.

Necesitate

A. Mulți bistrițeni au nevoie de ajutor în gospodărie, fie la măturat, degajat zăpada, mutat de mobilă, grădinărit, cosit, crăpatul lemnelor, îngrijirea animalelor, etc. Toate aceste îndeletniciri sunt sporadice, ocazionale și durează de la câteva minute la zile întregi. Însă în orașul nostru este foarte greu să găsești ajutor pentru câteva ceasuri. Iar dacă te încumeți să iei la lucru pe cineva dintre nevoiașii bistrițeni pentru aceste mici îndeletniciri încep problemele:

1. mai întâi nu găsești pe nimeni, trebuie să pierzi ore bune navigând prin oraș în căutarea oamenilor fără ocupație;

2. apoi dacă ai găsit pe cineva îți este frică, căci nu știi pe cine bagi în casă;

3. ca să nu mai vorbim de plata posibililor slujbași, care este în piața neagră a muncii, căci nimeni nu merge să întocmească actele necesare zilierilor și să plătească taxele aferente.

B. Situația săracilor Bistriței este evidentă: nu sunt luați la muncă, trăiesc doar din ajutoare sociale și alocații, nu au acoperire medicală, unii se alimentează chiar de la coșurile de gunoi, etc. Pentru că nu muncesc, mulți dintre ei sunt căzuți în patima alcoolului, tutunului sau în depresie.

Clubul Zilierilor din Bistrița

Clubul Zilierilor din Bistrița

Definire

Clubul Zilierilor din Bistrița este soluția necesară pentru eradicarea sărăciei din comunitatea noastră și un sprijin practic pentru evoluția morală a comunității, căci este materializarea solidarității intercomunitare urmând valorile de bine comun, demnitate, eficiență, ajutorare și legalitate.

Beneficiari

1. Comunitatea locală în ansamblul ei.

2. Persoanele cu venituri extrem de limitate.

3. Mai există o pătură socială – disponibilizații din înteprinderile comuniste, care acum au între 50 și 65 de ani. Aceste persoane nu au un loc de muncă fix, nu sunt încă nici la vârsta pensionării și deși au specializări în diferite meserii, economia nu-i dorește. Prin aceștia Clubul Zilierilor din Bistrița ar primi nota de profesionalism pentru unele meserii din gospodăriile bistrițenilor.

Descrierea organizării și a activității

Clubul Zilierilor din Bistrița este o entitate publică – privată axată pe economia socială ce desfășoară activități de consolidare a comunității locale prin muncă plătită și legală. Astfel, Clubul Zilierilor din Bistrița este o asociere între zilierii din Bistrița și Primăria Bistrița, fiind organizat sub aspect juridic ca asociație.

Socialismul: lenea

Clubul Zilierilor din Bistrița

Primăria Bistrița va pune la dispoziția Clubului Zilierilor din Bistrița un sediu central, unde va fi o sală mare în care în fiecare dimineață bistrițenii găsesc zilieri asociați clubului pentru diferite munci din gospodărie.

Prin subvențiile acordate de către Primăria Bistrița sau prin proiect european se vor angaja câteva persoane care vor oferi serviciile de consultanță economică și juridică pentru munca legală a zilierilor (contabilitatea, plata CAS, a fondului de pensii, etc.).

Cetățeanul care dorește să contracteze un zilier se duce sau telefonează la sediul Clubului Zilierilor alegând muncitorul pe care îl dorește pentru serviciul care-l interesează. La finalizarea muncii zilierului, cetățeanul se întoarce la Clubul Zilierilor din Bistrița unde achită plata pentru orele de muncă efectuate. În această plată fiind incluse taxele către stat, dar și plata efectivă a muncitorului.

Clubul Zilierilor din Bistrița va plăti la finalul zilei asociatul respectiv în funcție de orele și munca efectuată, reținând și făcând în numele lui toate plățile legale către stat și instituțiile acestuia.

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Clubul Zilierilor din Bistrița

După o analiză amănunțită a pieței muncii locale vor fi publicate de către Clubul Zilierilor din Bistrița tarifele pentru ora de muncă în diferite îndeletniciri gospodărești, astfel cetățeanul știe de la început cât trebuie să plătească. Transparența și onestitatea serviciilor oferite de către Clubul Zilierilor din Bistrița este esențială în credibilitatea și întărirea relațiilor comunitare.

Asociații – zilieri, constituiți astfel în persoană juridică beneficiază de o plată în funcție de numărul de ore lucrat și în plus, prin plata CAS-ului și a fondului de pensii, de asigurare medicală și de pensie la bătrânețe.

În concluzie, Clubul Zilierilor din Bistrița rezolvă probleme iminente ale comunității noastre locale: sărăcia, lenea, munca la negru, ineficiența, alcoolismul, etc. și contribuie practic, efectiv la bunăstarea noastră a tuturora.

În prezent Primăria Bistrița are mai multe inițiative pentru desfășurarea de afaceri sociale. Aștept cu nerăbdare să nu mai văd oameni care strâng alimente din coșurile de gunoi sau cerșetori care stau în fața cantinelor sociale sau oameni în toată firea rupți de beți în birturi…

 Prof. Florin I. Bojor

De la Piaţa Mică la Piaţa Ion Căianu din Bistriţa

De la Piaţa Mică la Piaţa Ioan Căianu din Bistriţa

De la Piaţa Mică la Piaţa Ion Căianu din Bistriţa

Stimate domnule primar Ovidiu Teodor Creţu,

 – scrisoare deschisă –

Cu câteva săptămâni în urmă lansaţi bistriţenilor provocarea de a participa la alegerea noului nume pentru Piaţa Mică din Bistriţa. Din perspectiva mea, a unui simplu cetăţean demersul dumneavoastră este unul bun, deşi există voci care cred că nu trebuie o nouă denumire pentru piaţa istorică în curs de reabilitare turistică.

Propunerea cu care vin înaintea dumneavoastră şi a bistriţenilor interesaţi de acestă temă de discuţie este: Piaţa Ion Căianu din Bistriţa.

De ce ar fi bine ca Piaţa Mică din Bistriţa să se numească Piaţa Ion Căianu?

1. Un nume de persoană sau eveniment istoric este cea mai bună alegere pentru a identifica un loc al trecutului. Dacă se doreşte ca locaţia să primească o identitate cât mai specială, uşoară, adevărată, unică, cunoscută şi atractivă, atunci se apelează la un nume strâns legat de acel spaţiu.

De la Piaţa Mică la Piaţa Ioan Căianu din Bistriţa

De la Piaţa Mică la Piaţa Ion Căianu din Bistriţa

Numele celebre străns legate de Bistriţa sunt: Andrei Mureşanu, George Coşbuc şi Liviu Rebreanu. Dar aceste nume au deja bine definită reprezentarea lor în urbea noastră: şcoli, bulevarde, instituţii de cultură, asociaţii, etc.

2. În acelaşi timp, piaţa din centrul istoric al Bistriţei este construită de înaintaşi: saşi, unguri şi români. Lucru ce trebuie reliefat în alegerea numelui.

3. Apoi, rezonanţa internaţională a numelui ales este cheia de atractivitate pentru turiştii străini. Să nu avem impresia că aceia ce ne vizitează ne cunosc istoria ca nişte academicieni, dar nici că sunt dezintersaţi.

La toate aceste cerinţe răspunde denumirea Ion Căianu pentru Piaţa Mică. Cum?

statuie Ion Caian

statuie Ion Caian

1. pentru că este născut în judeţul Bistriţa Năsăud – localitatea Căianu Mic;

2. pentru că a fost o personalitate culturală religioasă importantă a barocului din Transilvania (sec. XVII);

3. pentru că este cunoscut internaţional ca primul compozitor cult, organist al românilor prin opera de sinteză muzicală: Codex Caioni.

4. pentru că era român din naştere (Natus valachus sum) şi a luptat toată viaţa în cultura timpului său – ungurească şi săsească ca ţara noastră să se afirme.

5. pentru că Bistriţa i-a dedicat numele acestuia unei străzi lăturalnice, de la pasarelă, iar el, o personalitate de marcă a judeţului nostru merită mult mai mult.

Acum rămâne în puterea domniilor voastre alegerea numelui potrivit. Totuşi doresc să vă întreb, ce alt bistriţean poate avea un nume mai bun pentru Piaţa Mică din Bistriţa?

Prof. Florin I. Bojor

La mulți ani de la Castelul din Arcalia!

Revelion in familie la Castelul de la Arcalia

Revelion in familie la Castelul de la Arcalia

Cu trasura - Arcalia, Bistrita

Cu trasura – Arcalia, Bistrita

La mulți ani de la Castelul din Arcalia!

Revelionul 2015 l-am petrecut împreună cu familia și invitații acesteia la Castelul de la Arcalia, BN. Într-o atmosferă de basm, în mijlocul minunatei creații a conților Bethlen ne-am bucurat de sălile somptuoase și de parcul dendrologic. Trăsura ne-a purtat la castel, unde cina festivă, lumânările, valsul și tot decorul ne-au trecut în timpul balurilor cu prințese și prinți. La mulți ani 2015!

Prof. Florin I. Bojor

Revelion la Castelul Arcalia

Revelion la Castelul Arcalia