Părintele Maxim Morariu la Marţea Gândirii Creştine

Părintele Maxim Morariu la Marţea Gândirii Creştine

Cuvinte duhovniceşti cu Părintele Gavril de la Piatra Fântânele

Cuvinte duhovniceşti cu
Părintele Gavril de la Piatra Fântânele

Despre vrăji, horoscop şi superstiţii cu Părintele Daniil Ureche de la Mânăstirea Ilva Mare

Despre vrăji, horoscop şi superstiţii cu
Părintele Daniil Ureche de la Mânăstirea Ilva Mare

De ce românii din Spania nu candidează la alegerile locale din 2015?

Florin I. Bojor, Miting electoral PIRUM

Totul a început ca un vis al fraternității europene (spanioli, catalani și români) în contextul postmodernității actuale, o dorință a emancipării românilor imigranți din Spania (văzuți ca infractori și prostituate), o luptă pentru egalitatea de șanse în Europa unită, o îmbogățire a participării democratice în societatea spaniolă, o bază pentru întoarcerea acasă a românilor în vederea ridicării țării. Așa s-ar putea defini PIRUM, Partidul Românilor din Spania care a fost prezentat publicului în 2009, fiind primul și singurul partid al imigranților români  și a participat pentru prima dată la alegerile locale în majoritatea regiunilor din Spania în 2011.

Atunci, prezența românilor imigranți și a spaniolilor europeni pe liste proprii de candidatură la alegerile locale a fost văzută ca un mare pas înainte în construirea identității europene, astfel, mass-media spaniolă a semnalat din plin această idee originală.

Florin I. Bojor, publicitate electorala PIRUM

Însă comunitatea românească din Spania nu a fost și nu este pregătită să fie cetățeni europeni de primul nivel. Deși sunt aproape un milion de români în Spania, aceștia nu au înțeles că numai prin implicarea civică în procesul electoral sunt cu adevărat importanți, numai dacă votează contează. Alminteri sunt considerați cetățeni de mâna a doua, capabili numai de muncile de jos, zilieri, căpșunari, hoți, cerșetori, etc.

Există și români lucizi implicați în construirea comunității, care înțeleg necesitățile viitorului comun european, care poate funcționa numai dacă românii, spaniolii, nemții, francezii, englezii, etc. suntem asociați egali, alminteri integrarea în societatea spaniolă se transformă în anihilarea identității și a culturii românești; însă numărul acestor români este minuscul…

Majoritatea au mentalitatea de slugi ale occidentului și sunt mândri că mănâncă, beau și au toaletă în apartamentul în care stau fie în chirie, fie cu credite la bancă. Demnitatea noastră de europeni se rezumă numai la fala față de cei din țară, la mașina second-hand, la lauda câștigului nemuncit, la minciuna miilor de euro din conturi, la îndobitocirea infractorului Dan Diaconescu, etc.

Conducatorii PIRUM – manifestatie Barcelona

Aceștia suntem noi românii. De aceea, ideea Partidului Românilor din Spania – partidul frăției europene – a apus. În mai 2015 în Spania sunt alegeri locale, românii putând fi aleși consilieri în primăriile spaniole. Anul acesta PIRUM nu va prezenta nicio candidatură…

Sigla Partidului Românilor din Spania, PIRUM este pasărea Phoenix, pasărea care renaște din propria cenușă, oare va renaște comunitatea românească din Spania?

Prof. Florin I. Bojor

Părintele Paisie de la Nuşeni în dialog la Marţea Gândirii Creştine 2015

Părintele Paisie de la Nuşeni
în dialog la
Marţea Gândirii Creştine

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

Ieri, 6 martie 2015 s-a încheiat perioada de înscriere în sistemul școlar a elevilor care doresc să studieze religia. După săptămâni întregi de dezbateri românii au decis în proporție de 90% ca fiii și fiicele lor să învețe în școală religia. Majoritatea au optat pentru religia ortodoxă în timp ce minoritatea a ales celelalte culte recunoscute în România în funcție de libertatea de conștiință și orientarea religioasă a fiecăruia.

Deși lumea a ales, sunt convins că disputa pe tema orelor de religie va continua în societatea românească. De aceea, se pune întrebarea: de ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

Marți, 3 martie 2015 în cadrul conferințelor religioase Marțea Gândirii Creștine de la biserica numită generic <la Coroana> din Bistrița, părintele inspector școlar prof. Dr. Adrian Cherhaț a argumentat alegerea orei de religie de către părinți pentru copiii lor.

Pornind de la întrebarea: <mai e nevoie de religie în școală?> gânditorul creștin a răspuns tuturor celor 10 principale contraargumente față de prezența orei de religie în școală. Fiecare argument al celor care nu doresc ca elevii să studieze religia în școală a fost expus democratic înaintea auditoriului prezent, astfel încât oricine să poată alege ceea ce consideră că este adevărat.

1. Argumentul lui Karl Marx: religia este <opium pentru oameni>, un drog prin care cei bogați îi îndobitocesc pe cei săraci, astfel copiii sunt îndoctrinați la orele de religie.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Religia nu e ideologie, nu îndoctrinează, căci toată istoria gândirii creștine arată cum Dumnezeu garantează libertatea; iar modelul lui Iisus Hristos, care nu a coborât de pe cruce atunci când evreii i-au cerut asta, pentru ca să creadă în El este elocvent în acest sens, dacă Dumnezeul creștinilor ar fi coborât de pe cruce, atunci religia ar îndoctrina. Religia îi învață pe oameni egalitatea înaintea lui Dumnezeu.

2. Argumentul lui Friedrich Nietzsche: creștinii sunt spirite inferioare, frustrate, numai educația ariană, a omului puternic, a învingătorului poate să-i facă pe copii victorioși în lupta pentru supraviețuire în societate. Astfel, ora de religie face din elevi niște oameni slabi, fricoși, resemnați, etc.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Mesajul creștinismului este unul de nonviolență, de a întoarce și celălalt obraz, însă de a fi demn în suferință, după exemplul martirilor, care au avut marele curaj, inclusiv cei din închisorile comuniste de a-și mărturisi credința cu prețul vieții. Demnitatea creștină depășește orizontul acestei lumi fiind ancorată în eternitate, astfel viața creștinului este orientată spre marea luptă cu păcatul și răul, iar fericirea deplină viitoare începe încă din lumea aceasta.

3. Argumentul orarului încărcat: la școală se studiază foarte multe materii și elevii au un program extrem de încărcat, ora de religie este un motiv de oboseală în plus. Deci fără religie, copiii ar avea mai mult timp liber necesar altor activități.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă sistemul educativ românesc obosește nu religia este vinovată. E nevoie de o adevărată reformă în învățământ și se pare că de 25 de ani nu suntem capabili să o facem. Soluția nu e eliminarea materiilor, ci buna lor organizare ca număr de ore și  conținut.

4. Argumentul fundamentalismului religios: religia face fundamentaliști, radicali religioși, gen Breivik din Norvegia sau combatanții Statului Islamic. Elevii prin studierea religiei sunt atrași spre aceste mișcări teroriste.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Fundamentalismul religios se bazează pe incultură, tocmai studierea religiei profesionistă în școală este adevăratul remediu pentru ca falșii interpreți religioși să nu manipuleze copiii și tinerii.

5. Argumentul pozitivist: religia nu e știință, nu e condusă de rațiune, ci e o poveste mitologică, deci, la orele de religie elevii nu sunt învățați să vadă critic viața, ci să creadă în minuni, sărutări de cadavre, închinări la picturi, povești nemuritoare, etc.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Religia și știința nu sunt în contradicție, după cum nici credința și rațiunea nu sunt în luptă. Cuvintele lui Iisus Hristos: <căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide> (Mt. 7,7) demonstrează deschiderea religiei spre cercetarea științifică. Adevărurile religioase, pentru că depășesc materialitatea nu înseamnă că nu sunt adevăruri, dacă informațiile religioase nu se probează empiric, prin experimente exacte, asta nu înseamnă că nu sunt reale. Revoluția științifică a început în societatea creștină, iar apariția creștinismului a adus cu sine eliberarea lumii din mitologia deificării elementelor naturii. Deci, elevii prin studierea supranaturalului nu sunt învățați să nu mai creadă în natural, ci să nu se limiteze, să nu se restrângă la natural.

6. Argumentul manipulării bisericești: la religie copiii sunt înfricați cu iadul, deși ei sunt inocenți, sunt educați ca să fie obedienți, deci, studierea religiei duce la manipularea de către Biserica Ortodoxă Română a viitoarei generații de români.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă Dumnezeu vrea să-l iubim conștient și Biserica ne vrea instruiți, critici, liber cugetători, analitici, etc., dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să ascundem informații față de elevi, ci din contră, educarea presupune cunoașterea în funcție de particularitățile de vârstă și intelect a realităților religioase.

7. Argumentul economic: sunt 6000 de profesori de religie în România plătiți de către stat, banii din salariile lor ar putea fi folosiți în sănătate, sau să se facă economie la buget.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Instituțiile într-un stat se fac după necesități: e nevoie de morală în societate? Dacă da, ora de religie tocmai acest lucru face. Apoi, nu e corect să opunem munca unor oameni, cu munca altora. După cum nici rezolvarea tuturor problemelor din stat nu trebuie să revină Bisericii.

8. Argumentul incompetenței profesorilor: sunt profesori incompetenți la religie fără tact pedagogic, ursuzi, care nu știu să predea elevilor, sau care predau prostii.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă există profesori incompetenți aceștia trebuie să fie corectați de către instituțiile sistemului educațional, însă nu trebuie judecați toți profesorii buni pentru cei slabi. Apoi, numai la religie sunt profesori slabi, celelalte materii numai profesori excepționali au? De asemenea, nu este corect ca pentru neprofesionalismul unor profesori însăși necesitatea materiei religie să fie pusă în discuție.

9. Argumentul impunerii rugăciunii: elevii sunt puși să se roage, chiar dacă nu cred în rugăciune, deci, li se încalcă libertatea de conștiință.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: libertatea față de rugăciune este sacră, cine dorește să se roage, se roagă, iar cine nu vrea nu poate să fie forțat să facă acest lucru. Orice forțare este un abuz.

10. Argumentul notării: le religie se dau note, poate un profesor să cântărescă credința cuiva, poate să noteze credința unui elev?

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: La ora de religie nu este notată credința cuiva, căci acest lucru nici un om nu-l poate face, la ora de religie sunt notate cunoștințele, informațiile religioase pe care elevul le-a învățat. Iar evaluarea trebuie să se facă cu dragoste și dreptate.

În concluzie, ora de religie se adresează tuturor elevilor, nu numai celor practicanți religios, căci nu este catehizare, ci este informare, cunoaștere religioasă și formare morală.

Prof. Florin I. Bojor

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

Elevi interpretând pricesne la Marțea Gândirii Creștine

Elevi interpretând pricesne la Marțea Gândirii Creștine

Elevi interpretând pricesne la Marțea Gândirii Creștine

Elevi interpretând pricesne la Marțea Gândirii Creștine

Dezbatere la Marțea Gândirii Creștine

Ora de religie la Marțea Gândirii Creștine

Ora de religie la Marțea Gândirii Creștine