Visez o Românie Nouă

Visez o Românie Nouă
România anului 2030

 

Romania Noua - Florin I. Bojor

Adevărul e că acum 10 ani nimeni nu-şi putea imagina că migraţia românilor va fi un fenomen aşa de amplu, profund şi cu repercusiuni atât de imprevizibile şi de lungă durată. Românii s-au autoexilat din România (aproape 4 milioane de oameni) nu din vina vreunui partid, ci din carenţa unui sistem economic, social, politic, etc.

Asta nu înseamnă că partidele politice ale acestor 20 de ani erau rele, nu! Dar  sistemul nu se ridica la nivelul aşteptărilor şi ambiţiilor românilor. Era o energie pe care sistemul per ansamblu o frâna. Ei vroiau să alerge pe autostrada „Europa” cu 120 km pe oră, iar sistemul îi frâna la 40 – 50. Astfel se explică apatia generalizată a românilor din Europa pentru tot ceea ce înseamnă „spaţiul public” – polisul.

Romania Noua - Florin Bojor

Prin urmare, realitatea de la care începem viziune pentru următorii 20 de ani este următoarea: existenţa unei diaspore, regresul demografic, apatia generalizată a românilor faţă de spaţiul public, sincretismul politic, democraţia relativizată şi generalizată, accentul exacerbat pe individualism şi îmbogăţire rapidă, pragmatism, lipsa argumentului autorităţii, neîncrederea în semeni, instituţii, lipsa de speranţă; într-un cuvânt: postmodernitatea specific românească.

Analiza antropologiilor următorilor 20 de ani ne descoperă posibilele orientări ale sistemelor de gândire, morale, economice, sociale şi politice.

În România actuală găsim 4 antropologii (viziuni despre om): 1. Egoist – posesivă; 2. Comunist – Nazistă; 3. Postmodernă Hedonistă; 4. Postmodernă Creştină.

Romania Noua - Florin I. Bojor

În ceea ce înseamnă acţiunea publică a celor 4 antropologii observăm: cea dintâi, egoist – posesivă, grupează oamenii concentraţi pe depozitatea unor sume cât mai mari şi absorţia a cât mai multe proprietăţi; a doua, comunist – nazistă, este antropologia aflată în dezintegrare progresivă, cuprinde cetăţenii modernităţii care mai cred în instituţii, care aspiră la un interes general, care trăiesc încă paternalismul mental şi stau înrădăcinaţi într-o nostalgie a unor timpuri apuse. A treia, postmodernă hedonistă, acumulează persoanele care se centrează pe confort şi plăcere ca şi bun suprem. A patra, postmodernă creştină, reprezintă minoritatea creştină care se bazează pe principiile creştine şi este încadrată în contextul postmodernităţii.

Marea întrebare care se naşte: încotro? Spre ce finalitate să ne îndreptăm? Pornind de aici, putem analiza realist următorii 20 de ani şi implicit schiţa o traiectorie de parcurs. Dacă mergem în direcţia ultimilor 20 de ani (individualizare, îmbogăţire rapidă, ruptura socială, îngustarea credibilităţii, nivelarea ideologică, etc.) e posibil în contextul mondial (ridicarea Chinei şi a ţărilor arabe, decadenţa americană şi lipsa de sens europeană) şi intern (regresul demografic, distanţarea românilor din Diasporă, îndatorarea până la faliment, etc.) să ne trezim că România se pregăteşte în următorele secole de dispariţie.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Astfel, din cele 4 antropologii semnalate mai sus, pas cu pas, gândirea comunist – nazistă va dispărea (moartea fizică a exponenţilor). Lupta dându-se între cele 3 antropologii rămase, iar acestora se va mai adăuga una: postmodernitatea stoică, reminiscenţă din cea comunistă şi relativizare a celei creştine.

Spre deosebire de acestea două, celelalte două (egoist – posesivă şi postmodernă hedonistă) urmează direcţia politică machiavelică şi viziunea istorică generalizată a acestora se restrânge în universul propriu, familiar şi de prieteni, cel mult. Pe termen scurt funcţionează (a funcţionat de altfel 20 de ani), însă pe termen lung aduce dispariţia naţională (exemplu, căderea Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Habsburgic, etc.).

Toate cele expuse anterior ţin de aspectul formativ al persoanei umane, însă pentru a ajunge la acest aspect trebuie avut în vedere latura informativă şi educaţională a următorilor 20 de ani. În calitate de profesor de liceu pot spune, oarecând analfabeţii erau cei ce nu mergeau la şcoală, astăzi analfabeţii sunt cei ce merg la şcoală.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Sistemul educaţional actual pentru generaţia postmodernă este unul anacronic din perspectiva rezultatelor: nu avem cetăţeni specializaţi în muncile cotidiene şi domestice (tâmplari, electricieni, bucătari, instalatori, constructori, etc.). Intelectualizarea excesivă din ultimii ani, nu răspunde tipologiei elevului postmodern, nevoilor pieţei, şi natalităţii în curs de scădere. Sistemul formează „persoane care nu gândesc”, căci se uită finalitatea formaţională a învăţământului. Aplicarea reformei educaţionale Băsescu sper să însemne ieşirea din orbecăiala sistemului educaţional din prezent.

Prin urmare, încarnarea filosofiei binelui comun (Sf. Tomas de Aquino) sau a interesului general (Aristotel) şi a minimului de justiţie socială explicită (pentru naşterea speranţei, ambiţionarea muncii şi a natalităţii) reprezintă singura ieşire pe termen lung din decadenţa actuală a poporului român.

Romania Noua - Florin I. Bojor

Cum? Prin aducerea în prim plan a reprezentanţilor postmodernităţii creştine şi a postmodernităţii stoice, care să confere credibilitate discursului public prin coerenţa în viaţa personală (mesianism politic). Iar ca şi structură de acţiune: partidul proiect, concret, pragmatic (ideologiile dreapta, stânga, centru au murit).

Adică, un partid postmodern care afirmă principiile de schimbare a mentalităţii, unitate a neamului românesc şi regenerare a economiei; afirmă valorile democratice europene şi promovează o moralitate creştină tradiţională (principii generale) şi are ca şi obiective:

–       Relansarea economică prin accentuarea industriei energiilor renovabile (România are un potenţial puternic în acest sens: energie eoliană, energie hidroelectrică, carburanţi ecologici, etc.); prin accelerarea dezvoltării infrastructurii (program de angajare directă pentru firme mici şi mijlocii, puşcăriaşi); prin promovarea turismului (exploatarea mitului „Dracula” şi „Nicolae Ceauşescu”) şi a comerţului la nivel naţional şi internaţional (crearea lanţului de supermarketuri – BioRom, care să comercializeze exclusiv produse româneşti);

Romania Noua - Florin I. Bojor

–       Identificarea, recuperarea şi conservarea valorilor româneşti de pretutindeni (program de întoarcere acasă a românilor din Diasporă, care vin cu o experienţă nouă în muncă şi pot reforma mecanismul muncii din România, consolidarea lingvistică şi culturală a familiilor de români care vor rămâne definitiv în străinătate, politica de recunoaştere a lor acolo ca şi minoritate etnică, etc. (credibilitatea financiară a României ţine şi de forţa Diasporei);

–       Unirea Basarabiei cu România (investiţii directe ale României în Rep. Moldova şi crearea unui partid care să cuprindă studenţii basarabeni educaţi în România);

–       Depolitizarea instituţiilor publice şi impunerea criterilor meritocratice (funcţionalitatea celor 4 legi fundamentale ale Reformei Băsescu (muncii, justiţiei, protecţiei sociale, educaţiei);

–       Relansarea agriculturii prin încurajarea producătorilor de produse ecologice şi împăduriri masive (pe o piaţă cu agricultură industrializată (Spania, Italia, Grecia, Franţa, Germania) numai produsele biologice româneşti mai pot concura: lanţ supermarketuri – BioRom) apoi planul „împădurile rapidă” cu exploatare la 20 şi 30 de ani pentru lemn în consumul domestic, încălzire şi industrial (renumele internaţional al lemnului românesc);

Romania Noua - Florin I. Bojor

–       Descentralizarea sistemului administrativ prin transfer real de atribuţii şi finanţare obiectivă de la instituţiile centrale la cele locale (Modelul Bojor de Regionalizare);

–       Debirocratizarea masivă a întregului sistem din România şi informatizarea acestuia (legile Reformei Băsescu sunt bune, însă normativele de aplicare nasc un circuit complicat care le decredibilizează şi implicit nasc posibilitatea corupţiei);

–       Practicarea şi implementarea unor politici fiscale echitabile, menite să asigure justiţie socială, echilibru profesional şi să ambiţioneze munca.

Pentru toate aceste măsuri de evoluţie a următorilor 20 de ani e nevoie de oameni NOI, care să creadă în ceea ce fac şi să-şi demonstreze credinţa prin modelul de viaţă personal.

Nu promisiunea câştigului mai poate da viaţă sistemului social, economic şi politic din România, ci credibilitatea jertfei, a sacrificiului din partea agenţilor sistemului. Legile, oricât de bune ar fi ele, fără oameni care să le aplice realist, care să gândească cum să le aplice mai bine şi să demonstreze ei înşişi aplicarea lor, nu au nici un efect.

Schimbarea începe din interiorul omului, fără acest lucru, chiar legea e prilej de poticnire şi fraudă. Dacă nu vor fi lăsaţi şi ajutaţi oamenii postmodernităţii creştine şi stoice să direcţioneze spaţiul public în timpul următor, România va pierde şi pe termen lung, inclusiv cei bogaţi vor sărăcii şi cei puternici vor deveni slabi…

Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

About Florin Ioan Bojor

teolog, filosof, traducator, jurnalist si politician roman. teólogo, filósofo, traductor, periodista y político rumano. theologian, philosopher, translator, journalist and politician Romanian.

Posted on Martie 13, 2012, in Opinii şi Activităţi and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: