Monthly Archives: Februarie 2015

Părintele Chiril de la Parva: Despre rugăciunea în particular şi în biserică

Chiril de la Parva

Chiril de la Parva

Marţi, 24 februarie 2015 s-a deschis sesiunea de conferinţe Marţea Gândirii Creştine de la Bistriţa. Seria de seri duhovniceşti din posturile Crăciunului şi a Paştilor datează din 2011. De atunci, ciclul de conferinţe a poposit la Bistriţa şi Beclean în bisericile mari ale oraşelor.

Seara trecută, la biserica numită generic <la Coroana> în prezenţa unui public numeros, părintele Chiril de la Parva a discutat cu cei prezenţi despre rugăciunea în particular şi în biserică.

Oratorul creştin şi-a început meditaţia de la constatări psihologice din viaţa omului de zi cu zi. Astfel, aducerea aminte de Dumnezeu, încercarea de a ne umple timpul cu Dumnezeu, înţelegerea micimii existenţiale nasc rugăciunea. Aceasta este manifestarea şi în acelaşi timp practicarea iubirii lui Dumnezeu, susţinătoarea lumii, coborârea lui Dumnezeu în om, un rug aprins…

Practic, rugăciunea particulară începe printr-o bună organizare a timpului, altfel, tumultul zilei, grija lumii vor alunga rugăciunea de la noi. Apoi tinderea spre rugăciunea neîncetată ne duce la dobândirea virtuţii rugăciunii. Dar acest lucru nu se poate obţine decât prin rugăciunea în biserică. Virtutea rugăciunii se câştigă numai prin legătura mutuală dintre cele două, căci prin rugăciune suntem în dialog cu Dumnezeu, iar acest dialog nu poate fi numai singular, ci e necesar să fie şi comunitar, împreună cu ceilalţi creştini în biserică.

Martea Gandirii Crestine 2015

Martea Gandirii Crestine 2015

În concluzie, rugăciunea este cel mai bun lucru pentru suflet, practică indispensabilă pentru a ne găsi fericirea – mântuirea.

Au mai participat la eveniment preoţii Tudor Mudure, Nicolae Feier, Ioan Vlaşin şi Emanuel Vidican împreună cu psaltul George Popandron.

Marţea viitoare este aşteptat părintele inspector şcolar Dr. Adrian Cherhaţ care va răspunde la o întrebare principală care macină societatea românească aceste zile: Mai e nevoie de religie în şcoală?

 

Prof. Florin I. Bojor

Marţea Gândirii Creştine în Postul Paştilor 2015

Martea Gandirii Crestine 2015

Martea Gandirii Crestine 2015

Balul Parohiei Ortodoxe Sărata – Sărățel

Balul Parohiei Ortodoxe Sarata Saratel

Balul Parohiei Ortodoxe Sarata Saratel

 Deja la a VI-a ediție Balul Parohiei Ortodoxe Sărata – Sărățel este un eveniment imprescindibil comunității locale. Dacă la Cluj-Napoca seara trecută a fost Balul Operei, onorat prin prezența Mitropolitului Transilvaniei – ÎPS Andrei Andreicuț, la Bistrița parohia ortodoxă Sărata – Sărățel a dat tonul. Sindrofia a fost organizată sâmbătă seara la restaurantul Ardeal din municipiu și au participat 110 persoane.

Credincioșii de diferite confesiuni ale localităților Sărata și Sărățel s-au bucurat din plin de muzica românească. Bogat sau sărac, important sau „neimportant”, fiecare sătean însoțit de consoarta acestuia s-a veselit creștinește. De luni începe postul mare, iar în spiritul tradiției românești înaintea postului parohiile de odinioară organizau baluri.

La Sărata – Sărățel doar însurații au fost așteptați. Cei necăsătoriți urmând a își face intrarea, prezentați de părinții lor, abia după ce își vor jura credință înaintea altarului.

În muzica interpretată de Mina Buga, Bertel Crina Bianca și Nelu Gherman acompaniați de formațiile lor și-au dat mâinile români, unguri și țigani. Poate acest lucru este cel mai frumos, cum diferențele de etnie, cultură, stare socială, culoare politică, etc. sunt anihilate de iubirea pe care oamenii și-o pot împărtăși.

Balul Parohiei Ortodoxe Sărata – Sărățel se axează pe această traiectorie a respectului, a bunei-cuviințe și a prieteniei, iar dacă uneori nu ne înțelegem prin cuvinte, atunci să ne înțelegem prin dragostea creștinească!

Prof. Florin I. Bojor

De ce la Bistrița nu avem bloc operator de cardiologie?

De ce m-am săturat de capitalism?

De ce la Bistrița nu avem bloc operator de cardiologie?

Dragi aleși locali – municipali și județeni – am analizat bugetele pe care le votați și văd că vă gândiți la dezvoltarea orașului și a județului: pârtii de schi, festivaluri, fântâni arteziene, herghelii, centuri, studii de fezabilitate, schimbări de borduri, plantări de panseluțe, etc. Totuși nu înțeleg, cum se poate, ca în anul în care avem un buget foarte mare, la sănătatea noastră nu vă gândiți? Ştim cu toții că sunt multe de făcut, însă poate să aibă altceva mai mare întâietate decât viața noastră?

Ca să fiu mai precis, dacă ai atac de cord, infarct la Bistrița, soluția este moartea. Deși medicii de la Spitalul Județean își pun sufletul lor pe tavă, nu au ce face atâta vreme cât nu există aparatura, personalul și fondurile pentru intervențiile chirurgicale cardiovasculare de maximă necesitate!

În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic, iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni cardiovasculare. Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană va rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2 % din mortalitatea generală. În studiile de specialitate, România este clasificată pe ultimele locuri din Europa în lupta împotriva stopului cardiac.

Si atunci vă întreb, dragi aleși locali, de ce nu vă gândiți și la viața noastră? Cine se mai bucură de toate proiectele frumoase ale domniilor voastre dacă noi suntem morți? Sau cine vă va mai alege dacă noi ne mutăm în cimitir?

Mai există timp ca să vă gândiți și la inimile noastre înainte să dați banii pe plăcerile și bucuriile voastre!

Prof. Florin I. Bojor

De ce facem fabrici în centrul Bistriței?

Noua Fabrica Leoni pe locul fostului CPL?

Noua Fabrica Leoni pe locul fostului CPL?

M-am bucurat enorm când am auzit că Leoni dorește să deschidă o nouă fabrică la Bistrița! E extrem de important să avem unde să lucrăm și e foarte important ca Leoni să rămână și să se extindă la Bistrița. Dar mă întreb, de ce să facem în centrul Bistriței fabrici?

Se zvonește că firma Leoni dorește să cumpere terenul pe care a fost cândva fabrica comunistă CPL (Combinatul de Prelucrare a Lemnului). Ca simplu cetățean, nu sunt la curent cu cine este proprietar și ce litigii și procese sunt pe acest teren. Ce am aflat este că planul urbanistic zonal prevedea ca acea zonă să devină zonă locuibilă, cu grădinițe, birouri, cabinete medicale, spații verzi, etc.

În occident, dezafectarea unui teren oarecând industrial pentru folosul civil al comunității este o mare binecuvântare, de aceea, zonele industriale sunt construite în afara orașelor pentru a evita poluarea, zgomotul, aglomerația, accidentele și a folosi cât mai eficient pământul în scopul binelui comun.

Numai comuniștii au făcut zonele industriale în inima orașelor și acum dorim să facem turism printre fabrici și uzine în paragină…

La Bistrița se construiește cu o căruță de bani o nouă zonă industrială între Viișoara și Sărata. Infrastructura de acces este gata, dar până acum nu s-a ridicat nicio fabrică. Acolo este locul fabricilor, în afara orașelor. Nu cred că este bine să construim din nou fabrici în inima Bistriței, în zona centrală de dezvoltare a orașului.

Bistrițenii fac case în toate văgăunile și pe dealurile din jurul orașului și mulți trăiesc ca la țară fără canalizare, gaz și apă curentă. Inclusiv Primăria Bistriței construiește ANL-uri pe toate coclaurile, în timp ce terenurile din centru se transformă din nou în zonă industrială ca pe vremea lui Ceaușescu.

Mă întreb și vă întreb pe toți cetățenii interesați, oare nu ar fi bine ca Primăria Bistrița să devină proprietarul terenului fostului CPL și în viitor să-l facă util comunității locale, în timp ce noua fabrică Leoni, absolut necesară pentru oraș să se ridice în afara lui?

Prof. Florin I. Bojor