Cerem arbitrajul ministrului Dan Şova pentru Centura Sud 2!

În Atenţia Departamentului pentru Proiecte de Infrastuctură şi Investiţii Străine,

–          Scrisoare deschisă –

Stimate domnule Ministru Dan Şova,

Referendum la Bistrita pentru Centura?

Subsemnatul Bojor Florin Ioan şi alţi cetăţeni ai comunităţii bistriţene ne adresăm domniei voastre pentru a vă cere, în calitate de ministru şi membru al Guvernului României, arbitrajul între societatea civică din Bistriţa şi echipa politică care susţine traseul centurii Sud 2 Bistriţa.

La noi la Bistriţa de 4 ani de zile în spaţiul public se desfăşoară o întreagă odisee pe tema posibilei centuri rutiere de ocolire a municipiului Bistriţa. S-au petrecut atât de multe demersuri, discuţii, certuri, procese încât cetăţenii simpli, precum noi, nu mai ştiu ce să creadă…

Vă comunicăm respectuos că dorinţa noastră este ca la Bistriţa să fie construită centură ocolitoare în cel mai scurt timp şi vă cerem intervenţia pentru realizarea acesteia, însă nu considerăm că scopul scuză mijloacele, prin urmare, dacă dorim centură la Bistriţa, asta nu înseamnă că trebuie să înghiţim varianta Sud 2 cu care nu suntem de acord!

Luni, 2 septembrie 2013, la ora 16:00 va avea loc la Bistriţa şedinţa extraordinară a Consiliului Local Bistriţa în care partida favorabilă Centurii Sud 2 doreşte să convoace un referendum local pentru a întreba bistriţenii dacă doresc Centura Sud (mai precis Centura Sud 2, cu intersecţia cu drumul E 58 – DN 17 înainte de localitatea Livezile modificată).

M-am adresat CNADNR-ului printr-o scrisoare deschisă în care solicitam companiei să ne clarifice dacă noi cetăţenii decidem traseul (prin Referendum) sau este dreptul exclusiv al companiei ca să nu mai irosim banii de referendum.

Cerem arbitrajul ministrului Dan Sova la Bistrita!

De asemenea, am rugat CNADNR-ul să ne comunice care sunt variantele, rutele studiate de SC IPTANA SA pentru centura Bistriţa, mai precis varianta nord reală, după cum reiese din caietul de sarcini al contractului şi dintr-o scrisoare CNADNR adresată autorităţilor locale din Bistriţa (Nr. 92/ 36103 din 3.08.2010).

Dacă în Art. 37, 1 din ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 43/1997 se afirmă că variantele ocolitoare trebuie să fie situate în afara intravilanului localităţilor, iar varianta Sud 2 susţinută de numeroşi politicieni intră în intravilanul localităţii, vă rugăm frumos domnule ministru să ne clarificaţi ce trebuie să urmăm şi să ascultăm, legea sau varianta echipei politice pro Centura Sud 2 – SC Iptana SA?

De asemenea, vă cerem arbitrajul cât se poate de repede întrucât, lunea aceasta e posibil ca partida Centurii Sud 2 să convoace referendumul, iar noi nu ştim ce să votăm şi nici dacă suntem luaţi în seamă?!

Vă mulţumim!

Prof. Florin I. Bojor

Încă o întrebare la Referendum: subiectul Pădurea Codrişor!

– Scrisoare deschisă către Consilierii din Consiliul Local Bistriţa –

Stimaţi Domni şi Doamne Consilieri Locali ai Municipiului Bistriţa: Antal Attila, Armean Lucian Marius, Avram George, Bria Dumitru Alexandru, Gagea Maxim, Hangan Sorin, Ilieş Narcisa Simona, Kiss Laszlo, Kozuc Andrei, Moisil Filip, Moldovan Vasile, Molnar Iosif Augustin, Muthi Adrian Gelu, Peteleu Ioan, Rus Constantin, Sărmăşan Mihai Lucian, Seserman Sorin Alin, Tabără Camelia, Taloş Florin, Toniuc Alexandru Marian şi Tuţă Gheorghe,

Bistrita Turism

Subsemnatul Bojor Florin Ioan şi alţi cetăţeni ai comunităţii bistriţene venim cu rugămintea la domniile voastre de a introduce încă o întrebare pentru posibilul referendum, anunţat ca temă centrală de discuţie pentru şedinţa extraordinară a Consiliului Local Bistriţa din 2 septembrie 2013.

Datorită numeroaselor solicitări şi manifestări din spaţiul public de protejare a Pădurii Codrişor şi a zvonului că majoritatea dintre domniile voastre ar dori un referendum popular cu subiectul variantei ocolitoare a municipiului Bistriţa, văzând aplecarea şi deschiderea pe care o aveţi spre democraţie prin consultarea cetăţenilor şi solicitarea votului nostru, venim cu rugămintea de a introduce o a treia întrebare în textul posibilului refrendum.

Această întrebare am dori să aibă ca subiect central viitorul Pădurii Codrişor, un simbol şi o emblemă a oraşului nostru. Prin urmare, vă rugăm respectuos să introduceţi în întrebările posibilului referendum, fie una dintre variantele de mai jos, fie o variantă creată de domniile voastre, aleşii şi reprezentanţii noştri, dar care să fie centrată pe viitorul Pădurii Codrişor.

Posibile variante de întrebare pentru viitorul Pădurii Codrişor:

a. Suneţi de acord cu tăierea Pădurii Codrişor în proiectul variantei ocolitoare sud?

b. Suneţi de acord cu defrişarea Pădurii Codrişor?

c. Doriţi ca Pădurea Codrişor să fie amenajată ca zonă de agrement?

Vă mulţumim frumos!

Prof. Florin I. Bojor

Dezbatere publică: Centura Bistriţei şi alte probleme actuale

Dezbatere publica: Conferinta Centura Bistrita

Invitaţie dezbatere publică!

Dezbatere publica la Bistrita

Vineri, 23 august 2013 mai mulţi cetăţeni (Lazăr Ovidiu Paul, Borş Claudiu Dumitru, Onighi Andrei Gabriel şi Bojor Florin Ioan) am adresat o cerere Primăriei Bistriţa şi Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud prin care rugam cele 2 instituţii să permită societăţii civice să se întâlnească în cele 2 săli de şedinţă pentru a discuta diferite probleme de actualitate din spaţiul public.

Alături de cetăţeni, care sunt principalii participanţi la dezbaterea publică (intrare liberă, gratuită) vor fi invitate diferite personalităţi publice şi politicieni din toate taberele.

Aşteptăm răspunsul celor 2 instituţii, sperând ca măcar una dintre acestea să permită accesul liber al cetăţenilor în agora de dezbateri publice pentru a realiza cu adevărat o societate democratică, participativă, liberă şi civilizată!

Dezbaterea publică, solicitată în cererea noastră este binevenită în orice seară din săptămâna aceasta (26.08.2013 – 30.08.2013) între orele 20:00 – 22:00.

Vom informa presa şi opinia publică în timp util, după primirea răspunsului autorităţilor şi dorim ca la Bistriţa dezbaterea publică liberă, argumentativă pentru binele comun al oraşului şi judeţului să fie foarte des utilizată!

Intrare. Primăria Municipiului Bistriţa, Centrul de Relaţii Publice: Nr. 68036 din 23.08.2013

Registratură. Consiliul Judeţean Judeţul Bistriţa-Năsăud: Nr. Document VII/8849 din 23.08.2013

Vă aşteptăm cu drag!

Prof. Florin I. Bojor

Posibila Centură Nord Reală!?

Noua Centura Nord?

În aşteptarea răspunsului CNADNR cu privire la traseul nord al centurii ocolitoare a municipiului Bistriţa, găsesc oportună o enumerare a punctelor tari pentru care, în cazul unui posibil referendum pentru alegerea variantei mai bune, centura Nord reală ar fi atractivă alegătorului.

Noua Centură Nord Reală Bistriţa este optimă deoarece:

Posibila Centura Nord Bistrita

1. ocoleşte oraşul Bistriţa, Viişoara şi Unirea, fără a străbate porţiuni din oraş sau a îngrămădi imobilele localnicilor – este în extravilanul municipiului Bistriţa;

2. lasă o zonă de respiraţie între oraş şi viitorul trafic de pe centură;

3. se încadrează ca spaţiu utilizat caracteristicilor necesare unei centuri cu două benzi pe sensul de mers;

4. lasă posibilitatea de dezvoltare a oraşului;

5. urmăreşte altitudinea de 400 de m prin partea limitrofă a depresiunii Bistriţa;

6. nu se interesectează cu multe imobile private sau publice;

7. străbate terenuri din extravilanul localităţilor învecinate;

Posibila Centura Nord Bistrita

8. se intersectează cu principalele căi de acces spre centrul oraşului Bistriţa: D151 – strada Soarelui; D 173 B – strada Drumul Tărpiului; D 17 C – strada Drumul Cetăţii / Lucian Blaga; D 172 B – cartier Unirea; strada Subcetate – cartier ANL; strada Drumul Dumitrei Vechi – partea de sus a oraşului.

9. nu este străbătută de nici o cale ferată (nu e nevoie de pod special);

10. nu este străbătută de nici un râu, sau în vecinătatea acestuia – pericolul de erodare;

11. anticipează viitoarea autostradă care va lega cândva Transilvania de Bucovina prin Pasul Tihuţa;

Posibila Centura Nord Bistrita

12. ajută direct traficul firmelor din fosta zonă industrială (prin Strada Căstăilor şi Strada Soarelui – Rombat SA, Iproeb SA, Dedeman, Radiatoare din Aluminiu SA, Comelf SA, Mebis SA, Miro SA, etc., prin strada Drumul Tărpiului – Leoni Wiring Systems Ro S.R.L., prin strada Subcetate – Electroplast SA, Biasicom SRL, Schreiner, Don Tour, etc.

13. asigură traficul la obiective strategice de siguranţă – penitenciarul, unitatea militară de la Slătiniţa;

14. asigură accesul rapid la cimitirul Bistriţa;

15. scurtează şi face mult mai flexibil accesul la groapa de gunoi de la Tărpiu;

16. nu distruge nici o zonă de agrement şi conservă mediul ambiant;

17. asigură o privelişte de panoramă asupra oraşului necesară turismului;

Posibila Centura Nord Bistrita

18. captează traficul dinspre Cluj-Napoca şi Baia Mare (E 58 – DN 17), Târgu Mureş (E 578 – DN 15A), Suceava (E 576 – DN 17);

19. nu periclitează dezvoltarea Aerodromului Bistriţa (viitorul aeroport) şi este aproape pentru drumul de legătură cu acesta;

20. are un cost mult mai limitat de 15 milioane de euro pe kilometru.

Dacă în Spania se estimează costul mediu al unui kilometru de autostradă ca fiind 6 milioane de euro (2007), prin Noua Centură Nord Reală, cu siguranţă nu s-ar ajunge la 15 milioane de euro.

Toate aceste puncte fac din Noua Centură Nord Reală Bistriţa un proiect folositor, economic, practic, sigur, estetic şi o alternativă clară faţă de varianta disputată Sud 2.

Prof. Florin I. Bojor

Prigoană împotriva creştinilor din Egipt: 49 de biserici arse!

Prigoană împotriva creştinilor din Egipt: 49 de biserici arse!

Zilele acestea mediile de comunicaţii centrale din România surprind represiunea armatei egiptene asupra militanţilor musulmani „civili”. Nu ştim dacă din rea voinţă, dezinteres sau lipsă de informare nu este menţionat genocidul „civililor” musulmani din Frăţia Musulmană împotriva bisericilor creştine (ortodoxe, catolice şi protestante) din Egipt.

Dacă persoane cu rea credinţă ar incendia o singură moschee din lume, cu siguranţă mii de fanatici islamişti ar decapita civili nevinovaţi pe stradă (cazurile din Turcia, Anglia şi Franţa), dar cum este vorba de biserici creştine, iar la noi în România multă lume consideră că sunt prea multe, de ce oare să ne pese de bisericile creştinilor din Egipt?

Biserici arse in Egipt

În ultimele zile în Egipt, în special în mediul rural 49 DE BISERICI AU FOST ARSE. Mulţi musulmani rămaşi încă în mentalitatea cruciadelor şi lipsiţi de minimul de înţelegere al păcii pe care Coranul îl propovăduieşte, consideră creştinii copţi din Egipt responsabili de înlăturarea forţelor islamiste şi islamizatoare de la putere.

Ca sa înţelegem mai bine situaţia acestei mentalităţi netrecute încă prin toleranţa iluminismului am discutat cu creştini ortodocşi din Constantinopol (Istanbul) care afirmă despre prozelitismul islamist că este extrem de violent fizic şi psihic, care înrobeşte condiţia umană  femeii reducându-o la nivelul de „animal util la casa omului” (cei care au fost în Spania au văzut cu siguranţă situaţia femeilor marocane lăsate analfabete, îmbrăcate pe stradă în saci, cu faţa acoperită şi izolate social şi laboral de orice oportunitate) sau lipsa de toleranţă pentru multe manifestări gastronomice (carnea de porc interzisă, berea, inclusiv berea fără alcool) ca să nu mai zicem excluderea libertăţii de gândire şi conştiinţă din exprimarea individuală, civică sau politică. Oare spre această perspectivă trebuie să se îndrepte Egiptul?

Biserici din Egipt

Pentru creştinii din ţările islamiste Biserica e mai mult decât un simplu locaş, hulit şi dispreţuit de mulţi români care şocant se declară pe deasupra „ortodocşi”, în schimb pentru aceştia este simbolul social al identităţii creştine, locul de întâlnire şi formare a comunităţii creştine şi pilda continuităţii milenare a predicii Sfinţilor Apostoli.

Dacă până acum raidurile huligane islamiste au vizat bisericile, episcopii şi preoţii egipteni se aşteaptă ca în cele din urmă represaliile să vizeze inclusiv viaţa creştinilor din Egipt. Oare chiar şi la martirii creştini de astăzi vom rămâne la fel de indiferenţi?

Prof. Florin I. Bojor

Care este varianta nord reală pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa?

Scrisoare deschisa CNADNR

Scrisoare deschisă CNADNR 2: Care este varianta nord reală pentru centura Bistriţa?

Dacă în prima scrisoare deschisă asupra problematicii centurii de ocolire a municipiului Bistriţa m-am adresat CNADNR-ului, beneficiarul direct al lucrării, întrebându-i cine decide şi ce se decide pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa, acum se cade să cerem lămuriri asupra contractului încheiat cu SC IPTANA SA, firma care a întocmit proiectele pentru variantele de centură aflate în discuţie publică, mai precis: Asistenţă tehnică pentru elaborarea Studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, şi documentaţiilor de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc.

În Atenţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR),

– Scrisoarea deschisă –

Stimate Domnule Director General Mircea Pop,

Care este varianta nord reală pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa?

În data de 06 mai 2009, CNADNR a încheiat un contract cu SC IPTANA SA având ca obiect  „Asistenţă Tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Execuţie şi Documentaţiei de Atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc” (POST / 2009 / 001şi 002)

Subsemnatul  Bojor Florin Ioan vă scriu cu rugămintea, atât personală, cât şi a cunoscuţilor mei ca să ne lămuriţi, clarificaţi mai multe aspecte din rezultatele acestui contract cu finanţare europeană.

În caietul de sarcini al respectivului contract se afirmă la pagina 63, la punctul 7.1.3.     „Rapoartele  Finale  privind  Studiul  de  Fezabilitate  pentru  toate  activităţile  [inclusiv rezultatele  Studiului  de  Evaluare a  Impactului  asupra  Mediului]  vor  cuprinde următoarele: cele mai bune rute alternative finale şi soluţiile tehnice finale.”

1. Prin urmare, vă rugăm frumos să ne comunicaţi, care sunt aceste rute alternative cerute clar în caietul de sarcini al contractului?

În scrisoarea CNADNR Nr. 92/ 36103 din 3.08.2010 adresată autorităţilor locale din Bistriţa se spune: „Conform prevederilor contractuale, SC IPTANA SA, denumită în continuare Proiectantul, după efectuarea investigaţiilor de teren necesare stabilirii alternativelor de traseu, a  întocmit studii de traseu pentru 2 alternative ale variantei de ocolire Bistriţa şi anume Nord şi Sud.”

2. Ca atare, vă rugăm să ne spuneţi care este Alternativa NORD a variantei de ocolire a Municipiului Bistriţa?

CNADNR – varianta ocolitoare Bistrita?

De asemenea, în acelaşi caiet de sarcini ale contractului mai sus numit se afirmă la pagina 36, punctul 4.1.1.1 „Varianta  ocolitoare Bistrita  (12,2  km),  este  localizată  la  intersecţia DN  17  (E58)  cu DN 17C, în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei.” În alte cuvinte, varianta care există  încă din perioada comunistă (harta 1984), astăzi strada Drumul Cetăţii.

Variantă de stradă existentă deja, care încă din 1997 nu se încadrează în prevederile, condiţiile, criteriile legale pentru a purta numele de variantă ocolitoare.

Căci, în conformitate cu Art. 37 din ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, întărită şi de ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 7/2010 (punctul 15) aflăm:

„(1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se realizează numai prin intermediul unor drumuri care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare. Accesul la acestea se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de drumuri publice prin intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.

Lungul drum pana la Centura Bistrita…

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca în documentaţiile de urbanism să prevadă, cu acordul administratorului drumului, intersecţiile pentru accesul la variantele ocolitoare.

(4) Accesul la zonele funcţionale din afara localităţilor care sunt în vecinătatea drumurilor de interes naţional se realizează numai prin drumuri colectoare, în condiţiile stabilite de administratorul drumului.”

Prin urmare, se înţelege de la sine că strada Drumul Cetăţii din Bistriţa, prin atât de multe construcţii este în intravilan, de asemenea, accesul numărului ridicat de locatari şi muncitori se face direct în stradă şi din stradă, plus că această stradă este dispusă în interiorul oraşului, şi nu asigură o ocolire a localităţii Viişoara, dispusă pe DN 17 la intrarea în municipiul Bistriţa dinspre Dej.

Cu alte cuvinte, pentru o firmă precum SC IPTANA SA cu 60 de ani experienţă, care s-a afirmat ca lider naţional în proiectarea infrastucturilor de transporturi, cele mai importante construcţii din acest domeniu realizate în Romania purtând marca “Proiectat în IPTANA”, strada Drumul Cetăţii din Bistriţa nu poate fi considerată variantă ocolitoare prin nerespectarea condiţiilor legale.

În concluzie, care este varianta nord reală pentru care IPTANA SA a realizat  asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, şi documentaţiilor de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, cum prevede contractul cu CNADNR?

Mă adresez CNADNR-ului printr-o scrisoare deschisă presei şi publicului larg cu aceleaşi considerente de transparenţă, participare democratică, onestitatea şi dreaptă socotinţă în dezvoltarea societăţii româneşti în general şi în special a comunităţii bistriţene.

Vă mulţumesc frumos!

Prof. Florin I. Bojor

Bistriţa,

16 august 2013

RASPUNS CNADNR: Mesajul dumneavoastra cu NR. 8078 a fost trimis cu succes. Raspunsurile vor fi trimise prin E-mail sau corespondenta pe adresa dvs. Va multumim !

Cine decide şi ce se decide pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa?

Scrisoare deschisa CNADNR

În Atenţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR),

Cine decide şi ce se decide pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa?

– Scrisoarea deschisă –

Stimate Domnule Director General Mircea Pop,

De 4 ani de zile în spaţiul public din judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoară o întreagă odisee pe tema posibilei centuri rutiere de ocolire a municipiului Bistriţa. S-au petrecut atât de multe demersuri, discuţii, certuri, procese încât cetăţeanul simplu ca mine nu mai ştie ce să creadă…

Cine decide şi ce se decide pentru centura de ocolire a municipiului Bistriţa?

Subsemnatul Bojor Florin Ioan vă scriu cu rugămintea, atât personală cât şi a cunoscuţilor mei ca să ne lămuriţi, clarificaţi mai multe aspecte din problematica posibilei centuri a Bistriţei.
1. Cine decide traseul acestei centuri?
La Bistriţa certurile centurii au ajuns la faza „Referendumului local”. În dezbaterea din ultima şedinţă a Consiliului Local Bistriţa unul dintre consilieri a afirmat că CNADNR-ul este singurul for, instituţie care decide în calitate de beneficiar direct al lucrării, pe unde va trece această centură.
De asemenea, pe pagina web a CNADNR-ului aflăm că: Principalele obiective ale Companiei pentru perioada următoare sunt reprezentate de dezvoltarea reţelei de autostrăzi, construirea unei reţele de drumuri expres si realizarea de centuri si variante ocolitoare pentru orasele mari. Atunci întreb, dacă dumneavoastră decideţi care e varianta optimă pentru centura Bistriţa mai are rost să facem vreun Referendum?

Centura ocolitoare Bistrita?

2. Iar, dacă noi cetăţenii decidem traseul centurii de ocolire Bistriţa, rugăm CNADNR-ul să ne pună la dispoziţie un studiu aproximativ cu mai multe variante de traseu (Nord 1, Nord 2, Nord 3, Sud 1, Sud 2, Sud 3, etc.), dintre care sub forma unei întrebări (item obiectiv cu alegere multiplă), noi cetăţenii să alegem cea mai bună variantă.
3. În haosul născut în Bistriţa este absolut necesară intervenţia unui comunicat clarificator cu posibila centură din partea CNADNR pentru ca administraţia Bistriţei să-şi canalizeze energiile spre proiecte care ţin de competenţa acestora şi societatea să ştie spre ce se îndreaptă, iar mediul economic să-şi poată face planuri de viitor.
Mă adresez CNADNR printr-o scrisoare deschisă presei şi publicului larg pentru ca transparenţa, participarea democratică, onestitatea şi dreapta socotinţă să troneze în societatea românească în general şi în special în comunitatea bistriţeană.
Vă mulţumesc frumos!

Prof. Florin I. Bojor
Bistriţa,
14 august 2013

CNADNR RASPUNS: Mesajul dumneavoastra cu NR. 8071 a fost trimis cu succes. Raspunsurile vor fi trimise prin E-mail sau corespondenta pe adresa dvs. Va multumim !

Paraclisul Tinerilor

Clubul International Transilvania va invita la

Week-end cu activităţi creştine

Paraclisul  Tinerilor

Paraclisul Tinerilor Sarata

Sâmbătă, 11 august 2013
18:00 Molul de la Sărata: înot şi împachetare cu nămol
20:00 Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
20:30 Recital de Pricesne
21:00 Proiecţia Filmului: Viaţa Sf. Maria Egipteanca, Regia George Kypriotakis, Grecia

Duminică, 12 august 2013
18:00 Molul de la Sărata: înot şi împachetare cu nămol
20:00 Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
20:30 Recital de Pricesne
21:00 Proiecţia Filmului: Viaţa Sf. Mina
Regia Samir Seif, Egipt

Loc: Bisericuţa de lemn din Sărata Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
Parohia Ortodoxă Sărata – Sărăţel

Prof. Florin I. Bojor

0749.705.243

http://www.florinioanbojor.wordpress.com

Aici format PDF Paraclisul Tinerilor Sarata

Varianta Finală Pelerinaj – Excursie 7 – 10 August 2013

Pliant Pelerinaj cu Bicicleta

Pelerinajul cu Bicicleta la Bisericile şi Mânăstirile din Câmpia Transilvaniei este o activitate motrică şi spirituală gândită pentru pastoraţia tinerilor, adică o îmbinare a mişcării fizice (mersul cu bicicleta, înotul, jocuri sportive, etc.) cu exerciţiul spiritual (rugăciunea, meditaţia, cântarea religioasă, etc.).

Având în vedere interesul ridicat pentru pelerinajul –  excursie cu Bicicleta in Câmpia Transilvaniei, organizat de către Clubul Internaţional Transilvania în prima jumătate a lunii august, dar şi numărul ridicat de kilometri de parcurs în cele 5 zile ale călătoriei, mai multe persoane au manifestat interesul de a alcătui o Variantă B a traseului: 4 zile / în loc de 5; 80 km de parcurs / în loc de 120 km. Primele zile sunt identice, cu cazare la Camping Sărăţel, Mânăstirea Nuşeni şi Mânăstirea Nicula. Ziua IV întoarcere la Bistriţa cu TRENUL din Gherla.

În cele din urmă, varianta B s-a impus din perspectiva practică şi logistică a participanţilor, astfel:

Pliant Pelerinaj cu Bicicleta

Miercuri, 7 August, Ziua I  – 12 km

Plecare: Bistriţa: 1. Biserica Sf. Trei Ierarhi – Podul Budacului – str. Victor Babeş – Str. Zăvoaie (drum de ţară)

2. Bisericuţa din Sărata  – 8 km

Cazare: 3. Camping Sărăţel (înot) 4km

Joi, 8 august, Ziua II –  27 km

Masivul de Sare de la Sărăţel

4. Sărăţel: Biserica Sf. Dumitru (2 km)

5. Arcalia – Bisericuţa de lemn, Parcul dendrologic şi Castelul Bethlen (6 km)

6. Chiraleş – Peştera Contelui Bethlen

7. Feleac (7 km)

Cazare: 8. Mânăstirea Sf. Ilie Nuşeni (corturi)

Vineri, 9 august, Ziua III – 34 km

9. Nuşeni – Monumente, Biserici 2 km

10. Beudiu (172 A) – 7 km

11. Viţa – Monumente, Biserica – 4 km

12. Cutca – Bisericuţa de lemn – 6 km

13. Sâmboieni  – 3 km (161D)

14. Târguşor Bisericuţa de lemn 5km

Cazare: 15. Mânăstirea Nicula – 7km

Sâmbătă, 10 august, Ziua IV – 8 km

16. Gherla – vizitarea oraşului

(catedrale, monumente) (8 km)

17. Gara Gherla

ÎNTOARCEREA CU TRENUL LA BISTRITA

Sosire: 19. Gara Bistriţa

20. Biserica Sf. Trei Ierarhi

AICI, găsiţi toate informaţiile şi în format PDF.  Pliant Pelerinaj Bicicleta 2

SUNAŢI ACUM LA 0749.705.243, MAI SUNT NUMAI CÂTEVA LOCURI DISPONIBILE!!!

Prof. Florin I. Bojor

Traseu Excursie cu Bicicleta

Harta Excursie cu Bicicleta