Monthly Archives: Iunie 2014

10 ani de când am mers în Spania!

10 ani de când am mers în Spania!

10 ani de când am mers în Spania!

Astăzi, 24 iunie 2014, de Sânziene se împlinesc 10 ani de când am ajuns pentru prima dată pe tărâmurile iberice. Aveam 20 de ani și eram plin de gânduri, ambiții și speranțe. Era pentru prima dată când ieșeam din țară, era pentru întâia oară când vedeam marea și mă întâlneam cu limbile spaniolă și catalană.

Vara acelui an a fost o vară de vis împreună cu toată familia în nordul Barcelonei, în Sant Celoni, apoi au urmat șapte ani de studii, de muncă, de experiență pentru a mă pregăti de întoarcerea în țară. De altfel, acela a fost gândul plecării: să merg în străinătate ca să învăț cât mai multe din lucrurile bune din occident și apoi să mă întorc acasă ca să ajut la ridicarea comunității din care fac parte.

Însă acasă foarte mulți românii îi urăsc pe cei ce se întorc din străinătate, mai cu seamă unii ajunși pe funcții înalte. De aceea, experiențele bune pe care aceștia le pot aduce României și Bistriței sunt văzute ca ofense marii încăpățânări post comuniste. De mii de ori atunci când vorbeam despre realitățile bune ale occidentului, pe care le-am putea aplica și noi, mi se băga pumnul în gură prin cuvintele: Dacă nu-ți place aici, pleacă înapoi!

Ziua României, ziua centralismului?

Florin I. Bojor

Se pare că mândria proastă, opacă, absolutistă și închistată în propria ogradă a pus stăpănire pe mintea multor români. Orizontul lor se închide în propria persoană și deșteptăciunea lor este de neegalat. Mai mult, aceste personalități ale incompetenței încornorate consideră că țara este numai a lor, de aceea, cei ce se întorc acasă ca să pună osul la ridicarea ei sunt imigranți…

De aici începe sindromul românului imigrant în propria țară! Al românului care crede în eficiență, utilitate, productivitate, meritocrație, corectitudine, bine comun, care a văzut și a trăit cu alte mentalități, însă care este acasă un profet apus, situat la marginea societății și care apoi intră într-o frustrare a neîmplinirii naționale.

Oare merită să te întorci în România? Eu cred că merită dacă am schimba România. Ce e trist: 90% din foștii mei elevi de liceu visau să meargă definitiv din țară. De aceea, țara aceasta e în mâna șacalilor naționali care vor îngropa poporul român în cenușa istoriei.

Ce mai putem face să împiedicăm acest lucru?

Prof. Florin I. Bojor 

Anunțuri

Încă un „dumnezeu” la închisoare!

Încă un „dumnezeu” la închisoare!

Încă un „dumnezeu” la închisoare!

Zilele acestea am citit în presa locală cum încă un „dumnezeu” a fost condamnat definitiv la închisoare. Nu judec eu faptele pentru care a fost condamnat şi nici nu mă interesează… Ce doresc să spun opiniei publice este că nu este bine pentru viaţa noastră de acum şi cea viitoare ca să ne credem „dumnezei”, atunci când adevăratul Dumnezeu ne aduce în poziţia de a decide viaţa altor oameni. Administrarea puterii e una dintre tentaţiile care sunt pe acest pământ şi dacă nu ne luptăm pentru a distruge umbra propriei noastre îndumnezeiri devenim răi. Iar adevăratul Dumnezeu pentru că ne iubeşte şi ne vrea fericiţi în eternitate ne mustră, ne pune în diferite locuri şi situaţii pentru ca noi să ne întoarcem la El.

Nu pot uita cum personajul despre care scriu, cu câţiva ani în urmă, urla la mine şi la doi poliţişti bistriţeni: „Eu sunt dumnezeul acestui oraş!” Ba mai mult, suna la comandantul poliţiei Bistriţa ca aceştia să fie chemaţi urgent înapoi la secţie. Şi toate astea, după o cursă auto nebună prin oraş, după urmăriri cu schimbări de maşini. Toate astea după ce paznicul micului „dumnezeu” mi-a aplicat un pumn în gură pe motivul că eram legal cu maşina pe drum în faţa bisericii înaintea lor, întrerupându-le astfel goana auto impresionantă prin oraş…

Atunci, din răspunsul poliţiei la plângerea mea am înţeles că „dumnezeilor” doar li se atrage atenţia ca să nu mai bată oameni. Acum văzând condamnarea, înţeleg că planurile adevăratului Dumnezeu cu fiecare dintre noi sunt mult mai mari. Şi El ne iubeşte pe toţi şi ne vrea ai Lui pentru veşnicie.

Să-l ajute adevăratul Dumnezeu şi pe personajul nostru să-şi ducă înainte crucea pentru a găsi fericirea eternă!

Prof. Florin I. Bojor