Monthly Archives: Septembrie 2015

De ce Craiova va avea parcul de distracții Dracula și nu județul nostru?

– scrisoare deschisă către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud –

Stimate domnule președinte și stimați consilieri județeni din toate partidele politice,

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Nevoia unei atracţii turistice internaţionale a judeţului Bistriţa-Năsăud!

Subsemnatul Bojor Florin Ioan, absolvent al masteratului în turism oferit de Universitatea Babeș-Bolyai extensia Bistrița, mă adresez domniilor voastre cu simpla întrebare: De ce Craiova va avea parcul de distracții Dracula și nu județul nostru?

Toată lumea interesată de turism știe că județul nostru este prezent în celebrul roman Dracula al lui Bram Stoker, 1897. Mai precis, jurnalul personajului principal Jonathan Harker debutează cu descrierea călătoriei acestuia la Bistrița și drumul până la castelul contelui Dracula din Pasul Bârgăului – Pasul Tihuța.

Însă se pare că alte zone și localități precum Sighișoara și zona Bran scot roadele financiare ale acestui mit, în timp ce conducătorii județului nostru din toate partidele politice fac întâlniri și schițează teorii și planuri doar pe hârtie.

Inclusiv foștii conducători ai Partidului Comunist Român au arătat deschidere față de acest brand de importanță mondială și au construit un hotel în Pasul Tihuța. Noi în ultimii 25 de ani am tot povestit și povestit, am pus o statuie a scriitorului Bram Stoker și o plăcuță pe un perete din Bistrița.

La începutul anilor 2000 s-a dorit deschiderea unui parc de distracții la Sighișoara, însă inițiativa s-a dovedit o înșelăciune tipic românească. Dar ideea nu a murit și Autoritatea Națională pentru Turism dorește să construiască din fonduri europene un parc tematic între Sighișoara și Brașov.

Mai nou aflăm că municipiul Craiova va avea primul parc de distracții Dracula din fonduri europene accesate împreună cu municipiul Plevna din Bulgaria. În ultimii doi ani de zile primăria Craiova a curățat o zonă poluată din suburbia orașului și de curând au terminat studiul de fezabilitate, urmând numai să acceseze banii europeni. Toate acestea în contextul în care Craiova luptă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Stimate domnule președinte și stimați consilieri județeni de la toate partidele politice: să înțeleg că noi bistrițenii pierdem și această oportunitate a parcului de distracții Dracula? Dacă Bram Stoker ne-a făcut cadou una dintre cele mai cunoscute legende ale umanității noi nu putem face nimic ca să aducem turiști la Bistrița? De ce Sighișoara, Brașovul, Branul și Craiova ne-o iau în față în exploatarea mitului Dracula? Oare va finanța Uniunea Europeană atâtea parcuri de distracții Dracula? De ce noi bistrițenii trebuie să fim ultimii?

Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

Ar ajuta un Muzeu al Pădurii turismul bistrițean?

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

Ar ajuta un Muzeu al Pădurii turismul bistrițean?

În România nu există un Muzeu al Pădurii… De altfel, acest tip de muzeu este relativ nou în Europa. Lângă Barcelona încă se lucrează la construirea primului muzeu din Spania. Cel mai vechi este cel din Finlanda de la Lusto inaugurat în 1994.

Legat de natură avem mai multe tipuri de muzee în România: muzeu de științe ale naturii (Târgu Mureș, Suceava), muzeu de istorie naturală (Sibiu), muzeu zoologic (Cluj-Napoca), muzeu cinegetic (Posada), muzeu de mineralogie (Baia Mare), grădină botanică (Cluj-Napoca), grădină zoologică (Târgu Mureș), parc dendrologic (Arcalia), muzeu etnografic – secția prelucrarea lemnului (Cluj-Napoca, Câmpulung Moldovenesc), etc.

Un muzeu al pădurii este selectarea și unificarea unor aspecte din aceste tipuri de muzee sub impactul culturii ecologice. Astăzi trăim într-o societate cu o sensibilitate crescândă la problemele naturii, iar timpul care va urma, pe fondul defrișărilor masive va accentua această conștiință sporită față de mediul care ne înconjoară.

Muzeul padurii - Spania, Sant Celoni

Muzeul padurii – Spania, Sant Celoni

Muzeul Pădurii pornește de la premiza armoniei dintre om și natură. Astfel, fauna și flora dintr-o zonă sunt prezentate învățătoresc pentru ca omul simplu să înțeleagă legătura dintre toate elementele naturii necesară vieții. De asemenea, exponatele sunt minuțios confecționate pentru a nu fi utilizate animale împăiate. Acestea sunt replici foarte bine executate în mărime naturală.

Muzeul Pădurii prezintă ca manifestare practică a acestei armonii om – natură utilizarea istorică a lemnului în gospodărie, de la metode și mijloace de prelucrare a lemnului la utilizarea cotidiană în viața omului.

Dincolo de latura expozițională, un muzeu al pădurii este un spațiu interactiv dotat cu restaurant, magazin cu produse bio și de pădure, sală de cinema, ateliere de meșteșuguri, pictură de peisaje și sculptură în lemn. Adică, soluția turistică perfectă pentru o zonă naturală frumoasă cum este județul nostru, dar care nu are atracții de destinație turistică.

Bistrita Turism

Bistrita Turism

Turiștii străini sunt interesați de natura României, însă pentru a ajunge la un monument al naturii din județul nostru e nevoie de timp, bani, condiție fizică, cunoștințe geografice, companie pe măsură, căi de acces, etc. Toate aceste aspecte fac din iubitorii de natură niște practicanți a unui tip de turism alternativ destinat numai cunoscătorilor și împătimiților. Or, turismul se face cu gândul la un număr de turiști care să susțină cât de mult economia locală. Astfel, mult mai mulți turiști pot petrece timp și cheltui bani într-un muzeu al pădurii decât cei care se aventurează în cucerirea unui munte, lac sau peșteră.

Cum cultura românească este o cultură a înfrățirii omului cu codrul, un muzeu al pădurii ar putea surprinde de la creația populară la creația scriitorilor și artiștilor bistrițeni inspirați de natură.

În sine, un muzeu al pădurii este o investiție normală, însă în mafia românească costurile ar putea fi extraordinare. De altfel, aceasta e marea problemă a inițiativelor bune din societatea civilă: mafia care umflă costurile făcând ca o investiție bună să ajungă nerentabilă…

Oricum, în ritmul defrișărilor din județ, generațiile viitoare vor avea nevoie de un muzeu al pădurii pentru a le aminti de ceea ce a fost și nu mai există…

Prof. Florin I. Bojor

Poate deveni Bistrița capitala tuturor Bistrițelor din Europa?

Bistrita - capitala tuturor Bistritelor din Europa

Bistrita – capitala tuturor Bistritelor din Europa

Pentru atragerea turiștilor la Bistrița s-au spart și se sparg bani grei. Se pare că nu găsim cheia succesului și îngropăm banii cu nemiluita. Nu reușim să ne punem pe harta Europei și a lumii, deși ar fi potențial. Mai mult, în ultimul timp chiar orașul Beclean ne-a întrecut la realizări turistice…

În acest peisaj sumbru, mă întreb cum i-ar sta Bistriței să fie capitală a celorlalte Bistrițe din Europa? Numele orașului nostru provine din limba slavă și are semnificația de repede/rapid sau inteligent. Există mai multe ape cu acest nume în Europa însemnând un curs de apă rapid, sălbatic (Albania, Slovenia, Polonia, Cehia, Kosovo, Slovacia, Bulgaria, Austria, etc.).

De asemenea în Europa găsim mai multe localități cu numele de Bistrița. Astfel:

1. în România pe lângă Bistrița Bârgăului găsim mai multe sate în județele Neamț (comuna Alexandru cel Bun – aici se află și mânăstirea cu icoana Sfintei Ana), Mehedinți (comuna Hinova), Vâlcea (comuna Costești – aici se află faimoasa Mânăstire Bistrița) și Bistrița Nouă în județul Olt;

2. în Slovenia există 8 sate cu numele Bistrica și orășelele Slovenska Bistrica și Ilirska Bistrica, iar Bohinjska Bistrica este o localitate cu muzeu și mare importanță arheologică;

3. în Polonia sunt 16 sate cu numele de Bystrzyca, multe cursuri de apă și două rezervații naturale, iar Bystrzyca Kłodzka din Silezia este un important centru turistic al țării;

4. în Cehia există 15 localități – Bystřice – între acestea fiind chiar o Bistriță Românească – Valašská Bystřice și alta a etnicilor germani, Bystřice (okres Benešov) și chiar o rezervație naturală cu numele de Bistrița;

5. în Slovacia: Banská Bystrica, cel de-al șaselea oraș al țării, cu un monument dedicat armatei eliberatoare române; Považská Bystrica (orășel cu peste 40.000 de locuitori) și alte 3 sate;

6. în Bulgaria: Бистрица – Bistrița: un sat în regiunea capitalei Sofia și un sat în regiunea Blagoevgrad unde trăiește cea mai mare comunitate de aromâni din Bulgaria;

7. în Ucraina: comuna Bîstrîțea-Hirska din regiunea Liov și alte 4 sate;

8. în Croația găsim Marija Bistrica cu faimoasa statuie a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus în brațe;

9. în Austria sub numele Feistritz, varianta germanizată a simbolisticii numelui există 9 localități și 5 castele;

Toate aceste localități din Europa, mai mici sau mai mari, cu o mare moștenire culturală, cu o istorie importantă, cu atracții turistice diferite, cu o bogăție a diversității naturii, răspândite în toate colțurile țărilor mai sus menționate poartă același numele ca al orașului nostru.

The Bistrita City Hall (Romania) abolishes the Civic banners: Do I want Moral from my Member in Parliament?

Primaria Bistrita

Oare cum ar fi dacă Primăria Bistrița ar organiza un congres al acestor Bistrițe și ar face o asociere turistică, culturală și economică între ele? Poate ar fi mult mai productivă din perspectivă turistică decât înfrățirile făcute până acum. Ar putea exista chiar o rută turistică a Bistrițelor și fiind o asociere turistică din 8 țări ale Uniunii Europene am putea accesa multe fonduri după modelul de succes al Centrului de Competență al Dunării (DCC), posesorul portalului de călătorie Danube Travel – cea mai puternică organizație internațională pentru turismul pe Dunăre.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar avea panouri turistice în toate localitățile care au același nume? Cu siguranță ar afla mai multă lume despre noi decât prin paginile web oficiale în care s-au băgat mii de euro fără rezultat.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar găzdui o sărbătoare a tuturor Bistrițelor din Europa? Deși avem unele manifestări internaționale, acestea nu aduc turiști străini la Bistrița, dar poate o sărbătoare a tuturor Bistrițelor ar face ca invitații să se simtă mult mai legați de orașul nostru și să trimită sau să aducă turiști la noi.

Oare cum ar fi dacă Bistrița ar deveni capitala Bistrițelor? În sfârșit am avea și noi un titlu pe care nu ni l-ar putea lua nimeni…

Prof. Florin I. Bojor  

Să vină refugiații, dar nu în cămine și în internate școlare!

Să vină refugiații, dar nu în căminele și internatele școlare!

Să vină refugiații, dar nu în căminele și internatele școlare!

Mulți dintre foștii mei elevi se plâng că nu au locuri în căminele universitare și sunt nevoiți să caute chirii la prețuri piperate. Unii dintre ei chiar renunță la universitate din cauza imposibilității de a plăti o chirie în marile orașe ale României. În curând presa ne va anunța prețul cu care se vinde pe piața neagră un loc în căminele universitare și cu cât au crescut chiriile în centrele universitare.

Ce este șocant? Autoritățile din educație caută locuri de cazare scoțându-ne copiii în stradă pentru a primi refugiații pe care țările bogate ale Europei nu îi doresc. Ba mai mult, deși tinerii noștri pun cereri peste cereri ca să primească un loc în cămin sunt refuzați pe motiv că nu există spații de cazare. Acum, ce să vedem… Există, dintr-o dată paturile sunt libere…

Să nu fiu înțeles greșit, trebuie să primim refugiați din Asia, căci cultura noastră este creștină, deci primitoare de străini, însă lucrurile trebuie bine gândite.

Schimbarea în România: postmodernitatea creştină

Să vină refugiații, dar nu în căminele și internatele școlare!

De ce nu e bine ca refugiații să locuiască în internatele școlare alături de tinerii noștri?

Generațiile actuale nu au intrat în legătură zi de zi cu mentalitatea arabă, islamică, cu obiceiurile lor diferite față de ale noastre, cu modul lor de viață cotidian, cu comportamentul lor în sânul familiilor lor. Doar o mică parte a populației a călătorit în țările arabe și asta ca turiști, nu ca persoane care doresc să trăiască împreună cu ei. De aceea, primirea refugiaților în România nu înseamnă doar cazare, ci și integrare, comunicare în română, găsirea unui loc de muncă, școlarizarea copiilor, promovarea socială, etc.

Cum să se integreze în internate și cămine familii cu copii mici alături de adolescenții și tinerii noștri? Cum să-și găsească de lucru în mijlocul orașelor dacă nu ne cunosc limba? Cum să locuiască pe același palier bărbați arabi alături de tinerele noastre, atâta timp cât aceștia vin dintr-o cultură masculină în care femeia este redusă la tăcere? Cum să-i integrăm prin aglomerarea lor în cămine și internate și formarea unor ghetouri?

Marele Bazar - Istanbul

Marele Bazar – Istanbul

Soluția: să primim refugiați în zona rurală, depopulată și îmbătrânită, nu în internatele și căminele din zona urbană.

Autoritățile centrale și locale sunt chemate să elaboreze un plan de primire individuală voluntară pe gospodărie a maxim câtorva familii într-un sat. Personal, familia mea poate primi două familii de refugiați la Lechința și la Zagra.

În spațiul rural pot lucra chiar din ziua în care sosesc, căci și așa nu avem cu cine lucra.

La școala din sat copiii lor se vor integra mult mai ușor, căci efectivul nostru de elevi este în scădere, iar profesorilor și învățătorilor le este mult mai ușor să lucreze cu mai puțini elevi.

Cât despre stabilirea lor definitivă în România: unii vor pleca în Europa după mirajul occidental, alții vor rămâne la noi și pot deveni piloni de bază ai României viitoare!

Prof. Florin I. Bojor