Monthly Archives: Februarie 2017

Cum o să-l primim pe Preşedintele Igor Dodon la Bistriţa la Sărbătoarea 99 de ani de la Unirea Rep. Moldova cu România?!

sarbatoarea-unire-r-moldova-cu-romania-bistrita

Luni, 27 martie 2017, ora 19:00 vom sărbători la Bistriţa 99 de ani de la Unirea Republicii Moldova cu România la Monumentul Eroilor din Piaţa Petru Rareş.

De Dragobete, sărbătorit atât în Transilvania cât şi în Republica Moldova am adresat în numele Clubului Internaţional Transilvania o invitaţie domnului preşedinte al Republicii independente Moldova, Igor Dodon de a participa la această sărbătoare a păcii, democraţiei şi dragostei dintre moldoveni şi ardeleni.

invitatie-igor-dodon-bistrita

Sperăm să fie o petrecere culturală pe cinste!

Prof. Florin I. Bojor

Un bistriţean este „noul” Sfânt al basarabenilor: Gavriil Bănulescu-Bodoni

un-bistritean-este-noul-sfant-al-basarabenilor-gavriil-banulescu-bodoni

Un bistritean este noul sfant din Rep. Moldova: Gavriil Banulescu Bodoni

Dacă despre Arsenie Boca, sfântul din Ardeal toată lumea a auzit, despre Gavriil Bănulescu-Bodoni, sfântul din Bistriţa prea puţini români ştiu.

La Bistriţa doar o placă comemorativă de la biserica „la Coroana” îi aminteşte existenţa şi originea bistriţeană. Nici măcar o stradă din oraşul Bistriţa sau judeţul Bistriţa-Năsăud nu îi poartă numele. Primăria şi Consiliul Local Bistriţa sunt încă în era comunistă şi dau aceleaşi nume de străzi pe care PCR le dădea oarecând: Ulmului, Holdei, Zmeurei, Crizantemei, Astrelor, Galaxiei, etc. De altfel, la Bistriţa este tipic ca marii oameni ai poporului şi Bisericii să fie trecuţi cu vederea, a se vedea spre exemplu cazul marelui muzician şi cărturar bistriţean Ioan Căianu.

Însă în Republica Moldova numele bistriţeanului Gavriil Bănulescu-Bodoni este la loc de cinste: un bulevard central din Chişinău şi numeroase străzi îi poartă numele, iar mai nou, anul trecut, în 2016 a fost trecut în rândul sfinţilor.

Viaţa lui Grigore Bănulescu-Bodoni, căci aşa îl chema înainte de călugărie este o viaţă de film. S-a născut la Bistriţa, Transilvania în 1746 într-o familie de români ortodocşi în timp ce oraşul era predominant săsesc luteran.

A trăit şi studiat într-un mediu multilingvistic şi multietnic, ceea ce-i vor transmite un spirit multicultural. Astăzi i-am spune un european desăvârşit care prin viaţa şi activitatea lui transmite pacea şi iubirea prin cultură. A învăţat şi vorbea fluent mai multe limbi: germană (Bistriţa), maghiară (Budapesta), ucraineană (Kiev), greacă şi franceză (Patmos, Smirna, Muntele Athos), turcă (Istanbul – Constantinopol) şi rusă (Poltava).

gavriil-banulescu-bodoni-bistrita

Sf. Gavriil Banulescu Bodoni Bistrita

În 1776 îl găsim profesor la şcoala românească din Năsăud, de unde va pleca pentru o carieră academică la Iaşi, Kiev, Poltava şi Dnipro, fiind un cunoscut predicator al timpului său.

Deşi se călugăreşte (primind numele de Gavriil) se pare că rămâne un critic al politicienilor vremii, căci va fi respins de către domnitorii fanarioţi – candidatura pentru episcopatul Romanului, inclusiv arestat şi trimis la Istanbul de unde însă va fi eliberat. Ajunge în cele din urmă episcop al Bugeacului, mitropolit al Poltavei şi apoi al Kievului.

Ştie să se retragă din viaţa publică şi se pensionează locuind la Odesa şi Dubăsari. Însă calitatea umană şi intelectuală vor face ca bistriţeanul Gavriil Bănulescu-Bodoni să fie chemat din pensie în slujba Bisericii şi pus de către ruşi între 1808 – 1812 mitropolit al Moldovei. Aici se va remarca prin buna administrare a mitropoliei.

Odată cu anexarea definitivă a Basarabiei de către Imperiul Ţarist la 1812 începe marea operă de culturalizare românească a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În 9 ani cât va fi mitropolit al Basarabiei cu sediul la Chişinău va sedimenta atâta cultură românească, încât tendinţele rusofone ale următorilor mitropoliţi ruşi nu vor putea anihila românismul din Biserica actualei Republici Moldova: seminar la Chişinău, tipografie şi cărţi în limba română pentru slujbe (Liturghierul, Molitfelnicul, Ceaslovul, Psaltirea, Mineiul, Apostolul, Evanghelia, Tipicul, etc.). Dar mai mult ca toate va reuşi tipărirea Noului Testament şi apoi a Bibliei în limba română la Sankt Petersburg (1819).

timbru-gavriil-banulescu-bodoni

Timbru Gavriil Banulescu Bodoni

A plecat la cele veşnice la 75 de ani pe 30 martie 1821 fiind înmormântat la mânăstirea sa de suflet, Mânăstirea Căpriana. Ca mărturie a vieţii Sf. Gavriil Bănulescu-Bodoni ne-au rămas următoarele cuvinte ale sale: „În toată viaţa mea eu m-am străduit să le fac bine mai mult celor care m-au obijduit [nedreptăţit, jignit, ofensat]. Se întâmpla că nopţi întregi n-am închis ochii, gândind numai despre un cuvânt, care, după cum gândeam eu, putea să obijduiască pe cineva şi nu mă linişteam, până nu-i arătam iubirea şi dragostea mea”.

Exemplul vieţii Sf. Gavriil Bănulescu-Bodoni este unul extrem de actual, mai cu seamă în contextul dezbinării creştinilor ortodocşi practicanţi din Republica Moldova între 2 calendare (stil nou şi stil vechi) şi 2 puteri bisericeşti: Moscova şi Bucureşti.

Deşi despre mitropolit unii istorici spun ca era omul ruşilor (avea 4 medalii imperiale ţariste), totuşi a tipărit un număr impresionant de cărţi în limba română şi a construit o şcoală superioară românească – Seminarul din Chişinău.

Cu alte cuvinte, a înţeles nevoile timpului său transmiţând prin cultură, bunătate şi bun-simţ pacea atât de necesară acelor vremuri. Astăzi, dacă am renunţa la implicarea politicienilor în treburile comunităţii creştine şi am urma exemplul sfântului bistriţean am înţelege că Ortodoxia înseamnă înţelegere, nu invazie militară; înseamnă deschidere, nu închistare în calendar; înseamnă universalitate, nu graniţe ghimpate; înseamnă dragoste, nu ură între fraţii de aceeaşi limbă şi credinţă…

Prof. Florin I. Bojor

Ce am înţeles în 8 zile de protest la Bistriţa?

mars-bistrita-florin-bojor

Mars Bistrita Florin Bojor

În ultimele 8 zile am participat seară de seară la protestele paşnice, civilizate de la Bistriţa cauzate de Ordonanţa 13/2017 „a Abuzului şi Graţierii”.

Începând de marţi, 31 ianuarie până aseară, 7 februarie 2017 bistriţenii au ieşit în stradă împotriva hoţiei. În prima noapte, câteva zeci de persoane ne-am întâlnit în Piaţa Petru Rareş indignaţi de ordonanţa dată de Guvernul României în miez de noapte şi am decis să protestăm legal.

florin-bojor-protest-autorizat-bistrita

Florin Bojor Protest Autorizat Bistrita

Astfel, miercuri, 1 februarie am cerut şi primit autorizaţie de protest în faţa Prefecturii între orele 15:00 – 23:00. Pas cu pas, bistriţenii informaţi de legalitatea protestului au ieşit tot mai mulţi în stradă. Astfel seara, când Jandarmeria mi-a cerut să vorbesc mulţimii în calitate de organizator s-au strâns până la 2000 de persoane în Piaţa Petru Rareş. Ce puteam spune decât: „Felicitări pentru spiritul civic de care daţi dovadă! Bravo!”

Apoi, postacii partidelor politice au început să mă acuze de confiscarea protestelor, ca atare, am decis să nu mai cer autorizaţie sperând ca alţi cetăţeni sau politicienii din PNL şi PER prezenţi la protest să o facă. Dar nu au fost în stare să ceară legalizarea protestelor…

societatea-civila-bistriteana

Societatea Civila Bistriteana

Apoi, au urmat 7 zile de marş prin oraş când mii de persoane s-au alăturat revendicării de dreptate socială.

Duminică, când în România a fost organizat cel mai mare protest, la Bistriţa, diversioniştii au schimbat ora de protest de la 19:00 la 17:00 şi asta a dus la diminuarea numărului de persoane şi la un traseu de marş mult mai scurt. Clopotele Bisericii Evanghelice au bătut în mod excepţional la trecerea protestatarilor.

florin-bojor-protest

Florin Bojor Protest

Protestul de marți seara, 7 februarie, la care au participat aproape o sută de persoane, a fost unul „împotriva penalilor din toate partidele politice”, după cum declaram pentru AGERPRES:

„Obiectivul din această seară a fost punctul 8 al protestatarilor de la Timișoara: fără penali în toate partidele politice. Dacă ați observat, la toate protestele din țară s-a început de la abrogare, dar după aceea la Timișoara s-a conceput o proclamație, pe care au primit-o toate grupurile din țară și în care sunt mai multe puncte.

cerere-autorizare-protest

Cerere Autorizare Protest

La noi, conform cu ce s-a scandat în toate zilele acestea — s-a scandat „Hoții, „Demisia”, s-a scandat împotriva unui partid politic—, pentru a se aduce clarificări și a nu se acuza că noi am fi de partea opoziției… De fapt, răbufnirea noastră este pentru dreptate și atunci suntem împotriva tuturor penalilor, din toate partidele politice”.

Tot ieri, am cerut Primăriei Bistriţa autorizarea protestului, însă nu am mai fost contactat pentru a participa la comisia de avizare, cum s-a întâmplat miercurea trecută, cu toate că şi atunci am depus cererea în aceeași zi.

Ce am învăţat din aceste 8 zile de protest la Bistriţa:

1. Este posibil să existe societate civilă puternică în Bistriţa.

2. Legea 60/1991 „a protestelor” făcută de FSN cere ca orice protest să fie anunţat cu 3 zile înainte pentru a putea fi legalizat. Această prevedere comunistă face ca protestele spontane, sau cele de pe o zi pe alta să fie imposibil de legalizat. Paradoxul este evident: Românii ieşiţi în stradă să apere legea sunt condamnaţi de către lege să stea acasă…

3. Politicienii din opoziţie PNL, PER prezenţi la protest păreau a sta în aşteptare, poate, poate, lumea îi bagă în seamă pentru a capitaliza nemulţumirea oamenilor în posibile voturi pentru ei.

4. USR Bistriţa, deşi au deputat în Parlamentul României sunt inexistenţi la protest.

5. Bistriţenii şi-au exprimat setea de dreptate prin texte cu mult umor şi aceleaşi scandări generalizate din toată România.

6. Dincolo de exprimarea nemulţumirii, pasul doi, cel al construcţiei alternativei sociale pare foarte greu de atins de către protestatari, mai cu seamă datorită lipsei mijlocelor de organizare: autorizaţie de protest, sonorizare sau un spaţiu privat cu deschidere spre piaţa publică de unde să se poată vorbi manifestanţilor.

7. Bistriţenii şi toţi românii prin ieşirea în stradă şi viitorul referendum împotriva corupţiei s-au spălat în faţa străinilor de calificativul de „hoţi”. Europa a văzut că poporul român vrea să trăiască după valorile europene şi nu după cele din Rusia.

8. Există speranţă pentru generaţia următoare să-şi clădească un viitor aici şi să nu plece din ţară!

Prof. Florin I. Bojor

Altă întrebare: când capii politicieni pleacă la plimbare?

societatea-civila-bistriteana

Societatea Civila Bistriteana

Partidele politice au arătat că nu se pot curăţa, moraliza, reforma, regenera din interior. Se pare că este nevoie de acţiuni externe pentru ca clasa politică să îşi revină. Vocea străzii este tocmai acel mesaj vital purificator de care partidele politice au nevoie.

La protestele de după incendiul de la Colectiv s-a strigat: Toate partidele, aceeaşi mizerie!

Lumea care strigă împotriva PSD şi ALDE nu îşi doreşte revenirea PNL – PDL la butoane. Deşi, se observă că între manifestanţii de la Bistriţa, spre exemplu, există politicieni PNL, PDL şi ai Partidului Ecologist care stau la pândă…

Ar fi păcat ca după ce mai multe mii de bistriţeni au ieşit să-şi strige amarul faţă de abuzul actualei puteri să ajungă la putere foştii… Acest lucru ar dinamita societatea civilă pentru încă un deceniu. Deci, societatea civilă nu poate permite vechilor politicieni să primească din nou puterea!

Să nu fiu înţeles greşit, trebuie găsită o soluţie de consens social: vechile partide să nu dispară, dar capii şi curtea lor de acoliţi, DA! Oare între miile de membri ai partidelor tradiţionale din Bistriţa numai „vedetele actuale” sau cele reciclate au ceva de spus şi de făcut pentru ţară, judeţ şi oraş?

Să nu lăsăm ca protestele să fie din nou furate!

Prof. Florin I. Bojor

Să ieşim afară, Rusia vine iară!

florin-bojor-protest-autorizat-bistrita

Florin Bojor Protest Autorizat Bistrita

Când PSD + ALDE au câştigat alegerile în decembrie 2016 scriam că Rusia şi Ungaria au câştigat alegerile din România. Astfel, Ordonanţa 13 / 2017 „a abuzului şi a graţierii” este cel de-al doilea pas pentru ca să intrăm din nou sub cizma Moscovei!

Când Donald Trump a câştigat alegerile spuneam că va trasa o linie roşie pe Prut între influenţa europeană şi cea rusă, dar se pare că politicienii din România, conştient sau inconştient doresc ca această linie să fie trasă pe vechea Cortină de Fier. Adică, România să fie sub influenţa Rusiei, iar linia de demarcaţie dintre Vest şi Est să fie aproape de Viena.

Dacă ne gândim că în ultima sută de ani am stat aproape jumătate din timp fie într-o parte, fie în alta, înseamnă că zarurile au fost tot timpul aruncate peste poporul român, care conştient şi inconştient a jucat de o parte sau de alta a frontului.

Dacă vedem că zilele acestea Putin a fost la Orban la Budapesta, iar acum câteva zile i-a dat lui Dodon o hartă cu Moldova Mare, plus că Trump se pare că doreşte să traseze o linie de demarcaţie a influenţelor pentru a face America din nou mare, iar Uniunea Europeană e atât de frământată în interior, atunci, Ordonanţa „Abuzului şi a Graţierii” PSD – ALDE, conştient sau inconştient este punctul decisiv care să ne pună într-o parte sau alta a baricadei.

Protestele de zilele acestea din Bistriţa şi din toată România în care seară de seară tot mai multă lume nemulţumită s-a alăturat sunt repulsia şi refuzul de a trece în tabăra Rusiei pe termen lung. Normal că puţină lume din stradă gândeşte la implicaţii atât de profunde, dar se ştie, că de multe ori evenimente oarecum normale au căpătat în istorie însemnătate excepţională.

Cred că aceste zile tulburi din societatea noastră vor trasa o nouă direcţie pentru următorii 25 de ani. Dacă acceptăm ca politicienii din toate partidele politice să scape de justiţie, Europa ne va închide pas cu pas poarta pentru ca tăvălugul Moscovei să vină din nou.

Ca atare, cu gând de pace, dragoste frăţească, civilizat, cu bun-simţ şi respectând legea şi buna-cuviinţă, vă îndemn să ieşim în stradă la plimbare pe trotuar pentru a striga un singur lucru: Vrem dreptate, vrem în Europa!

Prof. Florin I. Bojor