Arhive blog

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

De ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

Ieri, 6 martie 2015 s-a încheiat perioada de înscriere în sistemul școlar a elevilor care doresc să studieze religia. După săptămâni întregi de dezbateri românii au decis în proporție de 90% ca fiii și fiicele lor să învețe în școală religia. Majoritatea au optat pentru religia ortodoxă în timp ce minoritatea a ales celelalte culte recunoscute în România în funcție de libertatea de conștiință și orientarea religioasă a fiecăruia.

Deși lumea a ales, sunt convins că disputa pe tema orelor de religie va continua în societatea românească. De aceea, se pune întrebarea: de ce 90% dintre părinți au ales religia în școală?

Marți, 3 martie 2015 în cadrul conferințelor religioase Marțea Gândirii Creștine de la biserica numită generic <la Coroana> din Bistrița, părintele inspector școlar prof. Dr. Adrian Cherhaț a argumentat alegerea orei de religie de către părinți pentru copiii lor.

Pornind de la întrebarea: <mai e nevoie de religie în școală?> gânditorul creștin a răspuns tuturor celor 10 principale contraargumente față de prezența orei de religie în școală. Fiecare argument al celor care nu doresc ca elevii să studieze religia în școală a fost expus democratic înaintea auditoriului prezent, astfel încât oricine să poată alege ceea ce consideră că este adevărat.

  1. Argumentul lui Karl Marx: religia este <opium pentru oameni>, un drog prin care cei bogați îi îndobitocesc pe cei săraci, astfel copiii sunt îndoctrinați la orele de religie.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Religia nu e ideologie, nu îndoctrinează, căci toată istoria gândirii creștine arată cum Dumnezeu garantează libertatea; iar modelul lui Iisus Hristos, care nu a coborât de pe cruce atunci când evreii i-au cerut asta, pentru ca să creadă în El este elocvent în acest sens, dacă Dumnezeul creștinilor ar fi coborât de pe cruce, atunci religia ar îndoctrina. Religia îi învață pe oameni egalitatea înaintea lui Dumnezeu.

  1. Argumentul lui Friedrich Nietzsche: creștinii sunt spirite inferioare, frustrate, numai educația ariană, a omului puternic, a învingătorului poate să-i facă pe copii victorioși în lupta pentru supraviețuire în societate. Astfel, ora de religie face din elevi niște oameni slabi, fricoși, resemnați, etc.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Mesajul creștinismului este unul de nonviolență, de a întoarce și celălalt obraz, însă de a fi demn în suferință, după exemplul martirilor, care au avut marele curaj, inclusiv cei din închisorile comuniste de a-și mărturisi credința cu prețul vieții. Demnitatea creștină depășește orizontul acestei lumi fiind ancorată în eternitate, astfel viața creștinului este orientată spre marea luptă cu păcatul și răul, iar fericirea deplină viitoare începe încă din lumea aceasta.

  1. Argumentul orarului încărcat: la școală se studiază foarte multe materii și elevii au un program extrem de încărcat, ora de religie este un motiv de oboseală în plus. Deci fără religie, copiii ar avea mai mult timp liber necesar altor activități.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă sistemul educativ românesc obosește nu religia este vinovată. E nevoie de o adevărată reformă în învățământ și se pare că de 25 de ani nu suntem capabili să o facem. Soluția nu e eliminarea materiilor, ci buna lor organizare ca număr de ore și  conținut.

  1. Argumentul fundamentalismului religios: religia face fundamentaliști, radicali religioși, gen Breivik din Norvegia sau combatanții Statului Islamic. Elevii prin studierea religiei sunt atrași spre aceste mișcări teroriste.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Fundamentalismul religios se bazează pe incultură, tocmai studierea religiei profesionistă în școală este adevăratul remediu pentru ca falșii interpreți religioși să nu manipuleze copiii și tinerii.

  1. Argumentul pozitivist: religia nu e știință, nu e condusă de rațiune, ci e o poveste mitologică, deci, la orele de religie elevii nu sunt învățați să vadă critic viața, ci să creadă în minuni, sărutări de cadavre, închinări la picturi, povești nemuritoare, etc.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Religia și știința nu sunt în contradicție, după cum nici credința și rațiunea nu sunt în luptă. Cuvintele lui Iisus Hristos: <căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide> (Mt. 7,7) demonstrează deschiderea religiei spre cercetarea științifică. Adevărurile religioase, pentru că depășesc materialitatea nu înseamnă că nu sunt adevăruri, dacă informațiile religioase nu se probează empiric, prin experimente exacte, asta nu înseamnă că nu sunt reale. Revoluția științifică a început în societatea creștină, iar apariția creștinismului a adus cu sine eliberarea lumii din mitologia deificării elementelor naturii. Deci, elevii prin studierea supranaturalului nu sunt învățați să nu mai creadă în natural, ci să nu se limiteze, să nu se restrângă la natural.

  1. Argumentul manipulării bisericești: la religie copiii sunt înfricați cu iadul, deși ei sunt inocenți, sunt educați ca să fie obedienți, deci, studierea religiei duce la manipularea de către Biserica Ortodoxă Română a viitoarei generații de români.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă Dumnezeu vrea să-l iubim conștient și Biserica ne vrea instruiți, critici, liber cugetători, analitici, etc., dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să ascundem informații față de elevi, ci din contră, educarea presupune cunoașterea în funcție de particularitățile de vârstă și intelect a realităților religioase.

  1. Argumentul economic: sunt 6000 de profesori de religie în România plătiți de către stat, banii din salariile lor ar putea fi folosiți în sănătate, sau să se facă economie la buget.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Instituțiile într-un stat se fac după necesități: e nevoie de morală în societate? Dacă da, ora de religie tocmai acest lucru face. Apoi, nu e corect să opunem munca unor oameni, cu munca altora. După cum nici rezolvarea tuturor problemelor din stat nu trebuie să revină Bisericii.

  1. Argumentul incompetenței profesorilor: sunt profesori incompetenți la religie fără tact pedagogic, ursuzi, care nu știu să predea elevilor, sau care predau prostii.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: Dacă există profesori incompetenți aceștia trebuie să fie corectați de către instituțiile sistemului educațional, însă nu trebuie judecați toți profesorii buni pentru cei slabi. Apoi, numai la religie sunt profesori slabi, celelalte materii numai profesori excepționali au? De asemenea, nu este corect ca pentru neprofesionalismul unor profesori însăși necesitatea materiei religie să fie pusă în discuție.

  1. Argumentul impunerii rugăciunii: elevii sunt puși să se roage, chiar dacă nu cred în rugăciune, deci, li se încalcă libertatea de conștiință.

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: libertatea față de rugăciune este sacră, cine dorește să se roage, se roagă, iar cine nu vrea nu poate să fie forțat să facă acest lucru. Orice forțare este un abuz.

  1. Argumentul notării: le religie se dau note, poate un profesor să cântărescă credința cuiva, poate să noteze credința unui elev?

Răspuns Prof. Dr. Adrian Cherhaț: La ora de religie nu este notată credința cuiva, căci acest lucru nici un om nu-l poate face, la ora de religie sunt notate cunoștințele, informațiile religioase pe care elevul le-a învățat. Iar evaluarea trebuie să se facă cu dragoste și dreptate.

În concluzie, ora de religie se adresează tuturor elevilor, nu numai celor practicanți religios, căci nu este catehizare, ci este informare, cunoaștere religioasă și formare morală.

Prof. Florin I. Bojor

Azi împlinesc 31 de ani!

Florin I. Bojor si Filip Ioan Bojor

Florin I. Bojor si Filip Ioan Bojor

Dragi prieteni, vă mulțumesc frumos pentru urările voastre, deși la mulți dintre voi eu nu v-am scris cum ar fi trebuit să o fac de ziua voastră. Îi mulțumesc frumos lui Dumnezeu pentru fiecare clipă pe care o trăiesc și mă bucur de fiecare moment petrecut cu cei dragi, mai cu seamă de zâmbetul senin cu care mă întâmpină acasă fiul meu. Cât despre viața publică și profesională nu vă ascund faptul că sunt dezamăgit. Deși m-am întors în țară plin de vise, speranțe și energii spre a le pune în slujba comunității și în special a copiilor acesteia, observ pe zi ce trece că prezența mea nu este necesară societății românești…

Cu prietenie,

Florin I. Bojor

Întâlnire pentru formarea echipei electorale

Florin I. Bojor - postmodernitatea crestina

Florin I. Bojor – postmodernitatea crestina

Întâlnire pentru formarea echipei electorale: vineri, 5 octombrie 2012, la ora 18:00, str. Apicultorilor, nr. 23, Bistriţa (din Decebal peste linii).

Dragi prieteni, am rămas profund impresionat de comentariile, urările şi mesajele primite cu privire la o posibilă candidatură creştină independentă pentru Parlamentul României.

Vă mulţumesc frumos pentru deschiderea pe care aţi arătat-o spre a medita asupra necesităţii de credibilitate morală a vectorilor politici, asupra doctrinei sociale a Bisericii, asupra binelui comun şi a întregului  sistem de gândire creştin.

Mă bucur că am găsit atâta interes pentru aducerea în discuţie publică a gândirii creştine pentru administrarea spaţiului public. Pentru ca demersul nostru să-şi atingă finalitatea dorită prin intermediul mecanismului electoral este nevoie de un întreg arsenal de mijloace: strategii electorale, campanie de strângere de semnături, mesaje de conştientizare civică, etc.

Pentru a discuta toate acestea şi a alcătui o echipă electorală a candidaturii cu mesaj creştin pentru Parlamentul României ca deputat, vă invit să ne întâlnim vineri, 5 octombrie 2012, la ora 18:00 la „viitorul nostru sediu” de campanie, situat pe strada Apicultorilor, nr. 23, Bistriţa (din Decebal peste linii).

Vă aşteptăm cu drag!

Prof. Florin I. Bojor

www.florinioanbojor.wordpress.com

str. Apicultorilor, nr. 23, Bistrita, BN

str. Apicultorilor, nr. 23, Bistrita, BN

Profesor de Religie la Liceul de Servicii din Bistriţa

Prof. Florin I. Bojor

Prof. Florin I. Bojor

În anul şcolar 2012 – 2013, după concursul de titularizare din vară voi fi profesor de religie la Liceul Tehnologic de Servicii din Bistriţa (fostul ŞPERŢ, cooperaţii, arte şi meserii, etc.) unde voi fi şi diriginte la clasa a XI –a C cu specializare în comerţ.

Dacă anul trecut la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, la Liceul cu Program Sportiv din Bistriţa şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Bistriţa afirmam că: şcoala românească reflectă cel mai mult ruptura modernităţii târzii de postmodernitate, prin care poporul român şi Europa trec, rămân la aceeaşi constatare.

După o săptămână de şcoală la viitorii comercianţi, esteticieni, ospătari şi bucătari se simte ca şi în cazul intelectualilor de la Liviu Rebreanu sau a sportivilor de la LPS şi tehnicienilor de la Petru Rareş un crepuscul apus al modernităţii şi lupta pentru afirmarea postmodernităţii româneşti. Chiar dacă mulţi dintre elevi încă nu pot defini mentalitatea pe care o trăiesc, asta nu înseamnă că nu fac parte din ea.

Florin I. Bojor - profesor Liceul de Servicii Bistrita

Florin I. Bojor – profesor Liceul de Servicii Bistrita

Postmodernitatea este şi la Liceul de Servicii din Bistriţa. Aici, poate se vede cel mai bine lupta dintre cele patru curente dominante ale societăţii româneşti: postmodernitatea creştină, postmodernitatea stoică, hedonismul şi postmodernitatea nihilistă.

Cursul pe care îl voi susţine este o reiterare a cursului de anul trecut: „Fericirea”. Scopul cursului fiind deopotrivă discuţia despre fericire şi apopogetica creştinismului, iar pe de altă parte rodarea discursului pentru următoarea carte: Fericirea – „manual” pentru tineri.

Prof. Florin I. Bojor