Arhive blog

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Astăzi, 16 septembrie 2013 a avut loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local Bistriţa în care problema dezbătută a fost alocarea a 180.000 lei pentru referendumul local din 29 septembrie. Referendum extrem de important datorită cheltuirii a 174 milioane euro pentru un drum de căruţe, supranumit variantă ocolitoare!

Ceea ce m-a şocat de-a dreptul este prezenţa societăţii civile la această dezbatere extrem de actuală şi importantă datorită sumelor uriaşe puse în discuţie. Numărul cetăţenilor simpli, care nu fac parte din presă şi care nu sunt angajaţi ai primăriei, prezenţi în forul suprem al democraţiei locale – Consiliul Local, a fost: unu, repet, unu, adică subsemnatul. Nici măcar semnatarii din societatea civilă care au depus o plângere împotriva referendumului n-au mai venit la şedinţa Consiliului Local Bistriţa unde s-a dezbătut şi votat plângerea lor…

Prin urmare, eram singurul cetăţean simplu prezent la o dezbatere punctuală: banii pentru referendum, adică preţul unui apartament pentru care o familie lucrează o viaţă întreagă – 180.000 lei şi o dezbatere mai amplă: 174 milioane euro pentru drumul de căruţe din Bistriţa, adică aproape preţul unei misiuni NASA pe lună (209 milioane euro).

Acum mă întreb: dacă noi cetăţenii nu ne implicăm activ măcar prin simpla prezenţă la dezbaterile politicienilor din Consiliul Local, cum să ne aşteptăm ca politicienii să fie oneşti, cinstiţi, corecţi atunci când vor folosi banii noştri publici?

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Unde este societatea civilă din Bistriţa?

Filosoful John Rawls afirma că politicienii au un singur interes: să-şi mărească continuu puterea pentru a câştiga următoarele alegeri (The Law of Peoples, 1999). Ca atare, dacă noi cetăţenii nu facem presiuni democratice, argumentative, civilizate, neîncetate asupra politicienilor, aceştia nu se vor gândi la interesul public, binele comun, binele tuturora, ci vor servi numai interesele lor personale şi a partidelor politice.

Imaginaţi-vă cum ar fi decurs şedinţa de astăzi de la Consiliul Local Bistriţa, dacă în sală erau 300 sau 400 de persoane, care civilizat şi democratic ar fi asistat la dezbateri, iar unii ar fi luat cuvântul ca să întregească viziunea politicienilor aleşi local.

Oare, acei politicieni nu ar fi fost mai atenţi la argumentele folosite? Oare, nu ar avea frică reală, că dacă nu acţionează pentru binele tuturora, cetăţenii prezenţi la dezbatere nu îi vor mai vota? Oare, democraţia înseamnă numai să votezi din 4 în 4 ani, fără a te mai interesa activ şi direct de activitatea reprezentantului tău?

În concluzie, atâta timp cât noi simplii cetăţeni nu încercăm uniţi să-i convingem prin presiune publică, constantă, civilizată pe politicieni, sub stindardul dragostei, aceştia nu vor face nimic pentru noi…

Prof. Florin I. Bojor

P.S. să ne rugăm lui Dumnezeu, să lumineze mintea politicienilor ca să administreze creştineşte banii noştri!

Libertatea de exprimare scuipată în Consiliul Local Bistriţa!

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Dragi cetăţeni, scriu aceste rânduri cu mare mâhnire în suflet, căci realizez că sângele martirilor din decembrie 1989 a fost vărsat degeaba! Astăzi, 2 septembrie 2013 la Bistriţa la şedinţa extraordinară a Consiliului Local, pentru prima dată în 23 de ani la 2 cetăţeni (subsemnatul si domnul Silivan Crăciun) le-a fost negată libera exprimare, dreptul la cuvânt!

Într-o formă civilizată (în tăcere, cu ridicarea mâinii în sus), după dezbaterea politică dintre consilierii locali şi primarul din municipiul Bistriţa, am cerut dreptul la cuvânt. M-am prezentat – Prof. Florin I. Bojor – şi aleşii locali ai cetăţenilor din Bistriţa – consilierii locali – au votat în secret ca un cetăţean, într-o formă civilizată, cu mult bun simţ, să NU POATA VORBI în public la şedinţa Consiliului Local din Bistriţa. Trebuie subliniat că nu toţi consilierii locali s-au opus (în frunte cu domnul Mihai Lucian Sărmăşan), dar majoritatea mi-au negat libertatea de exprimare…

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Marele paradox de la şedinţa extraordinară a Consiliului Local Bistriţa, la care libertatea de exprimare a fost negată, este că a avut subiectul central: Referendumul popular local de acceptare sau nu a varintei ocolitoare în patea de sud a municipiului Bistriţa. Sedinţa respectivă având rezultatul aprobării referendumului şi formulării întrebărilor pentru cetăţeni. Şedinţă la care cetăţenilor li s-a negat dreptul de a vorbi!

Ţin să afirm, că solicitarea mea la cuvânt era pe tema referendumului, căci sub forma unei scrisori deschise am trimis consilierilor locali din Bistriţa, încă de vineri 30 august o solicitare pentru discuţia privitoare la referendum, iar azi dimineaţă a fost înregistrată la biroul de relaţii cu publicul al Primăriei Municipiul Bistriţa (nr. 69924 / 02.09.2013).

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Vreau să mulţumesc celorlalţi cetăţeni, care în semn de solidaritate faţă de abolirea democraţiei în Consiliul Local Bistriţa au părăsit sala de şedinţă, aplaudând nevoia de libertate, nevoia de dreptate socială!

Văzând tirania şi dictatura din Consiliul Local Bistriţa, mă întreb: care e democraţia? Majoritatea politicienilor din Consiliul Local Bistriţa te cheamă la vot, dar nu te lasă să vorbeşti… Care e libertatea? Majoritatea politicienilor din Consiliul Local Bistriţa îţi cer votul, dar îţi neagă libera exprimare… Care e dreptatea? Majoritatea politicienilor din Consiliul Local Bistriţa nu îi bagă în seamă pe cetăţeni…

În concluzie, eu simplul cetăţean ce să mai înţeleg: nu sunt lăsat să vorbesc, dar mi se cere votul…

Prof. Florin I. Bojor

Posibila Centură Nord Reală!?

Noua Centura Nord?

Noua Centura Nord?

În aşteptarea răspunsului CNADNR cu privire la traseul nord al centurii ocolitoare a municipiului Bistriţa, găsesc oportună o enumerare a punctelor tari pentru care, în cazul unui posibil referendum pentru alegerea variantei mai bune, centura Nord reală ar fi atractivă alegătorului.

Noua Centură Nord Reală Bistriţa este optimă deoarece:

Posibila Centura Nord Bistrita

Posibila Centura Nord Bistrita

1. ocoleşte oraşul Bistriţa, Viişoara şi Unirea, fără a străbate porţiuni din oraş sau a îngrămădi imobilele localnicilor – este în extravilanul municipiului Bistriţa;

2. lasă o zonă de respiraţie între oraş şi viitorul trafic de pe centură;

3. se încadrează ca spaţiu utilizat caracteristicilor necesare unei centuri cu două benzi pe sensul de mers;

4. lasă posibilitatea de dezvoltare a oraşului;

5. urmăreşte altitudinea de 400 de m prin partea limitrofă a depresiunii Bistriţa;

6. nu se interesectează cu multe imobile private sau publice;

7. străbate terenuri din extravilanul localităţilor învecinate;

Posibila Centura Nord Bistrita

Posibila Centura Nord Bistrita

8. se intersectează cu principalele căi de acces spre centrul oraşului Bistriţa: D151 – strada Soarelui; D 173 B – strada Drumul Tărpiului; D 17 C – strada Drumul Cetăţii / Lucian Blaga; D 172 B – cartier Unirea; strada Subcetate – cartier ANL; strada Drumul Dumitrei Vechi – partea de sus a oraşului.

9. nu este străbătută de nici o cale ferată (nu e nevoie de pod special);

10. nu este străbătută de nici un râu, sau în vecinătatea acestuia – pericolul de erodare;

11. anticipează viitoarea autostradă care va lega cândva Transilvania de Bucovina prin Pasul Tihuţa;

Posibila Centura Nord Bistrita

Posibila Centura Nord Bistrita

12. ajută direct traficul firmelor din fosta zonă industrială (prin Strada Căstăilor şi Strada Soarelui – Rombat SA, Iproeb SA, Dedeman, Radiatoare din Aluminiu SA, Comelf SA, Mebis SA, Miro SA, etc., prin strada Drumul Tărpiului – Leoni Wiring Systems Ro S.R.L., prin strada Subcetate – Electroplast SA, Biasicom SRL, Schreiner, Don Tour, etc.

13. asigură traficul la obiective strategice de siguranţă – penitenciarul, unitatea militară de la Slătiniţa;

14. asigură accesul rapid la cimitirul Bistriţa;

15. scurtează şi face mult mai flexibil accesul la groapa de gunoi de la Tărpiu;

16. nu distruge nici o zonă de agrement şi conservă mediul ambiant;

17. asigură o privelişte de panoramă asupra oraşului necesară turismului;

Posibila Centura Nord Bistrita

Posibila Centura Nord Bistrita

18. captează traficul dinspre Cluj-Napoca şi Baia Mare (E 58 – DN 17), Târgu Mureş (E 578 – DN 15A), Suceava (E 576 – DN 17);

19. nu periclitează dezvoltarea Aerodromului Bistriţa (viitorul aeroport) şi este aproape pentru drumul de legătură cu acesta;

20. are un cost mult mai limitat de 15 milioane de euro pe kilometru.

Dacă în Spania se estimează costul mediu al unui kilometru de autostradă ca fiind 6 milioane de euro (2007), prin Noua Centură Nord Reală, cu siguranţă nu s-ar ajunge la 15 milioane de euro.

Toate aceste puncte fac din Noua Centură Nord Reală Bistriţa un proiect folositor, economic, practic, sigur, estetic şi o alternativă clară faţă de varianta disputată Sud 2.

Prof. Florin I. Bojor