Arhive blog

De ce au pierdut unioniştii din R. Moldova? Pentru că nu sunt protestatari în România!

Florin Bojor Protest Bucuresti

Florin Bojor Protest Bucuresti

Dincolo de frauda electorală, de transportul votanţilor din Transnistria, de mitele date unor alegători, etc. eşecul unionismului în R. Moldova este evident. Ca unionist, mă doare să văd cum de la Adunarea Centenară din 25 martie 2018, într-un an, mişcarea unionistă s-a făcut aproape scrum. Unde şi ce s-a greşit e marea întrebare? Cum sistemul moldovenismului şi interesele Rusiei sunt mai puternice decât ale uninoniştilor români, deşi vorbim aceeaşi limbă?

Posibile răspunsuri:

1. Orgolii şi afaceri mărunte macină partidele unioniste care au fost incapabile să se unească după eşecul de la alegerile pentru Primăria Chişinăului de acum câteva luni;

2. Deşi au fost preponderent candidaţi noi unionişti, vechile capete nu au transmis un mesaj clar, constant, repetat al pensionării lor politice şi al impulsionării şi încurajării tinerilor candidaţi;

Unire proteste impotriva coruptiei - R. Moldova si Romania

Unire proteste impotriva coruptiei – R. Moldova si Romania

3. Primăriile unioniste, care cu surle şi trâmbiţe semnau anul trecut acorduri de unire cu România nu s-au unit cu unioniştii, ci majoritatea au oscilat între ACUM (Năstase şi Maia Sandu) şi unii pe ascuns, PD a lui Plahotniuc;

4. Lipsa de pragmatism a unioniştilor moldoveni. Electoratul moldav nu mai este poetic ca acum 20 de ani, ci, este pe o axă de la îndoctrinat – la flămând – la pragmatic – la dezamăgit. Prin mişcări de stradă, ACUM a contabilizat o parte din moldovenii dezamăgiţi, însă şi ei realizează că R. Moldova independentă, oricât de democrată ar fi ea, pe harta EU – Rusia nu e interesantă pentru europeni, ci e o simplă zonă tampon. Turismul o spune cel mai bine…

Bistriţenii cer Unirea în Chişinău la Marea Adunare Centenară

Bistriţenii cer Unirea în Chişinău la Marea Adunare Centenară

5. Neimplicarea în viaţa politică din ROMANIA a unioniştilor moldoveni! Şi aici, e marea problemă şi soluţia pentru ca unionismul, asemenea Păsării Phoenix să renască din propria cenuşă. La protestele din România din ultimii 2 ani, unionismul basarabean a fost absent, deşi Anul Centenar 2018 le justifica întru totul prezenţa, ca să nu zic de cetăţeniile româneşti. Basarabenii unionişti nu pot vedea politica românească ca nişte spectatori, pe logica să fim prieteni cu toţi ca să ne dea ajutoare.

De asta, aţi pierdut alegerile, pentru că, dacă eraţi prezenţi la proteste în România, duceaţi mesajul unirii protestelor din cele două ţări româneşti împotriva corupţilor, iar acum, NU ACUM ar fi fost partidul de opoziţie, ci voi, dragi unionişti de dincolo de Prut…

Prof. Florin I. Bojor 

De ce nu învăţăm de la Spania şi de la Marea Britanie cum să facem unirea cu Rep. Moldova?

Modelul Bojor de Regionalizare Judeteana

Unirea dintre Români

În apropierea centenarului se vede tot mai clar că noi românii suntem foarte departe de a avea un plan clar, concret, practic pentru unirea dintre R. Moldova şi România. Atunci mă întreb, de ce nu ne uităm la exemplele de succes istoric pe care le oferă Spania şi Marea Britanie?

Chiar dacă în curând Catalunia se pregăteşte de referendum sau Scoaţia a trecut de curând printr-un referendum, totuşi cred că majoritatea a ştiut să gestioneze foarte bine situaţia ca de câteva sute de ani să fie uniţi. De asta cred că ar trebui să învăţăm de la ei, poate aşa reuşim şi noi românii să nu mai pierdem vremea şi să facem odată unirea pentru ca poporul nostru să se revigoreze şi să nu dispară.

Să explicăm: în Spania se vorbesc cel puţin patru limbi recunoscute ca limbi de toate academiile lumi: limba spaniolă, limba bască, limba catalană şi limba galiegă. Limba spaniolă este este limba oficială, iar celelalte limbi au cel puţin o regiune unde sunt cooficiale. Succesul Spaniei este următorul: în Spania limbii spaniole i se spune limba castiliană, dar de sute de ani statul a exportat şi internaţionalizat numele de spaniolă şi cum toţi suntem într-o logică firească a naţiilor vedem legătura intrinsecă între limbă şi naţie. Astfel, pe locuitorii Spaniei îi percepem ca spanioli chiar dacă vorbesc limbi diferite.

Marea Britanie prin hegemonia şi internaţionalizarea limbii engleze a făcut la fel cu Scoţia, cu Ţara Galilor şi cu Irlanda şi în generalizările minţii noastre pe toţi britanicii îi legăm de limba engleză.

Oare de ce noi românii nu suntem capabili să urmăm logica lor pentru a renunţa la diferenţa român – basarabean? Astfel, marea problemă de mentalitate pentru realizarea unirii dintre Republica Moldova şi România o reprezintă încă propaganda bolşevică în categoriile cărei am căzut din păcate şi noi românii.

Mai precis, propaganda rusească joacă cu simţul naţional conform căruia fiecare naţie are sau doreşte să aibă statul ei, iar dacă ai un stat înseamnă că eşti naţie. Aşa se face că dacă există Republica Moldova înseamnă că există şi naţia moldavă sau moldovenească.

Toată lumea ştie că acest lucru este un fals, însă în plasa structurală a bolşevicilor am căzut şi noi iubitorii de românism şi unionism. Cum? Atunci când le spunem locuitorilor din Republica Moldova că noi românii le suntem „fraţi” deja suntem în logica bolşevică, pentru că fraternitatea nu înseamnă identitate. Iar prin categoria de frate le conferim egalitate şi diferenţiere naţională.

Dacă noi am fi inteligenţi precum sunt castilieni sau englezii am folosi cuvântul român ca supra-identitate şi am îngloba identitatea naţională a locuitorilor din Republica Moldova în marea categorie de Român. Astfel, eu sunt ardelean, tu eşti moldovean de dincolo de Prut şi noi suntem români. Deci, nu trebuie să spunem unirea dintre români şi moldoveni, ci unirea dintre ardeleni, olteni, moroşeni, bănăţeni, munteni, moldoveni, etc. cu ceilalţi moldoveni de dincolo de Prut. Şi peste toate aceste identităţi locale tronează generalizarea de Român.

Cât timp stăm în logica limbajului de român şi moldovean – basarabean nu facem altceva decât să stăm în închisoarea minţii bolşevice care nu ne lasă să facem odată reunificarea dintre toţi românii de dincoace şi dincolo de Prut!

Prof. Florin I. Bojor