Arhive blog

De ce Bistriţa nu este la Târgul de Turism al României?

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Toţi românii ştiu că în Bucureşti se învârt cei mai mulţi bani din ţară. Deci, acolo sunt cei mai mulţi potenţiali turişti care ar putea veni la Bistriţa şi în judeţul nostru. Însă aleşii noştri locali nu văd acest lucru… Astfel, la Târgul de Turism al României din Bucureşti, nici oraşul şi nici judeţul nostru nu au fost prezente!

Între 25 şi 28 februarie 2016 a avut loc la Bucureşti ediţia cu numărul 35 a Târgului de Turism al României. Prilejul perfect pentru ca turiştii bucureşteni, oamenii de afaceri din turismul naţional şi internaţional să afle despre atracţiile noastre turistice locale.

Însă ce să vezi, Primăria municipiului Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud lipsesc dintre expozanţi. Spre deosebire de vecinii noştri din Suceava, Cluj-Napoca, Baia Mare, Alba Iulia şi Satu Mare, noi bistriţenii nu am avut stand de prezentare al oraşului şi al judeţului.

Targul de Turism Romania

Targul de Turism al Romaniei

Cu astfel de publicitate turistică, se înţelege de ce bucureştenii îi spun oraşului nostru Bistriţa-Năsăud şi judeţului nostru Bistriţa.

Singura prezenţă bistriţeană la târg este una privată, care vine în special cu oferte pentru străinătate. În timp ce, autorităţile noastre nu par a fi interesate de astfel de manifestări ale industriei turistice.

În concluzie, ca simplu cetăţean mă întreb: dacă noi nu suntem reprezentaţi la târguri de specialitate din turism, de ce investim o căruţă de bani în reabilitări, în cumpărarea de terenuri la Colibiţa, în centre de informare turistică, în evenimente culturale, în plata funcţionarilor ce trebuie să dezvolte turismul?

Şi în cele din urmă, oare de ce nu vor aleşii bistriţeni să ne facem reclamă la Bucureşti?

Prof. Florin I. Bojor

Nevoia unei atracţii turistice internaţionale a judeţului Bistriţa-Năsăud!

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Nevoia unei atracţii turistice internaţionale a judeţului Bistriţa-Năsăud!

În ultimii ani se vorbeşte aproape la toate colţurile despre dezvoltarea turistică a judeţului şi oraşului nostru. S-au făcut strategii, planuri, site-uri pe internet, asociaţii; s-au construit hoteluri, pensiuni, cabane, centre de informare turistică; s-au asfaltat drumuri şi s-au realizat multe altele. Însă totuşi nu găsim cheia turismului internaţional sau naţional… Oare unde se greşeşte? Ce lipseşte şi ce ar trebui să facem?

Zilele acestea oraşul şi judeţul Bistriţa-Năsăud a fost pentru a douăzecea oară gazda Festivalului Internaţional Nunta Zamfirei. Ca în fiecare an au venit oaspeţi străini din diferite colţuri ale Europei, Asiei şi Africii. Cu siguranţă au fost trataţi foarte bine de către organizatorii evenimentului. Totuşi, invitaţii nu mai revin în calitate de turişti la noi…

La fel se întâmplă şi cu alte manifestări culturale, economice, sportive sau sociale la care participă străini sau români din alte judeţe. Se străduiesc organizatorii să le ofere tot ceea ce avem mai bun, iar apoi turiştii nu ne mai caută.

Statistica oficială ne prezintă numărul de 10.000 de turişti care ne vizitează zona într-un an de zile. Un număr infim pentru economia judeţului şi a oraşului.

Dezbatere publica la Bistrita

Dezbatere publica despre atractiile turistice bistritene

Problemele sunt multiple şi fiecare poate identifica măcar una cu care ne confruntăm. Însă marea problemă a turismului nostru o reprezintă lipsa unei atracţii turistice adevărate, de amploare. Avem unele obiective turistice secundare, locale însă ne lipseşte o atracţie majoră, principală, care să ne pună pe harta turistică mondială şi în jurul căreia să construim o adevărată economie.

Care poate fi aceasta? În general, pentru străini maxima curiozitate o reprezintă miticul conte Dracula din Transilvania. Alte localităţi au fost mai deştepte decât noi, zona Bran şi Sighişoara înfloresc turistic mizând pe această poveste faimoasă desprinsă din romanul lui Bram Stoker şi din filmele americane cu vampiri. Alte localităţi precum Viscri, Malâncrav, Valea Zălanului cu ajutorul Prinţului Charles au făcut din conservarea patrimoniului lor o atracţie turistică internaţională. Satul Viscri primeşte de două ori mai mulţi turişti decât întregul nostru judeţ. Bucovina seduce prin mânăstirile în stil moldovenesc, patrimoniu UNESCO. Sibiul s-a concentrat pe cultură şi teatru în special devenind capitală culturală europeană. Clujul s-a axat pe festivalurile de muzică contemporană pentru tineri şi exemplele ar putea continua.

Discutie publica despre turism in Bistrita-Nasaud

Discutie publica despre turism in Bistrita-Nasaud

Noi bistriţenii ce facem? Fiecare în ograda noastră visează… E nevoie să renunţăm la orgolii şi dezinteres pentru ca societatea civilă să organizeze măcar o dezbatere publică pe tema găsirii unei singure, unice, originale, incitante atracţii turistice care să fie marca, brandul nostru şi care să aducă vizitatori la noi. Această dezbatere ar trebui să strângă la aceeaşi masă a discuţiilor: profesori şi studenţi care activează în domeniu; autorităţi judeţene; primari şi reprezentanţi locali; presă; patroni care au afaceri în turism şi toţi cei interesaţi.

Numai dacă ne punem cu toţii împreună fără a ne crede superiori şi ne străduim să găsim o adevărată atracţie turistică putem da sens în toată puterea cuvântului muncii, studiului şi investiţiilor făcute până acum. În caz contrar, toată energia şi banii noştri au fost aruncaţi aproape în zadar…

Prof. Florin I. Bojor

Primarul Bistriţei şi cultura citadină

Centru de informare comunitara

Centru de informare comunitara

Postmodernitatea şi invazia masivă a televiziunii şi internetului în viaţa românilor a făcut ca biblioteca să se transforme într-un muzeu al hârtiilor. La Bistriţa, pe lângă bibliotecile şcolare, bibliotecile muzeului şi biblioteca judeţeană nu există o bibliotecă a municipiului. În mentalitatea cotideană, biblioteca este văzută ca aparţinând unui timp mort, cel al literaturii, pe care o frecventează numai nişte împătimiţi ai cititului…

În Occident orice localitate cât de mică are o bibliotecă. Biblioteca occidentală, în noul context şi-a depăşit atribuţiile de stocare şi împrumut de cărţi devenind un centru de documentare şi informare comunitară, socială, culturală. Indirect un astfel de centru este noua transpunere a rolului pieţei cetăţii în coagularea socială, în construirea relaţiilor umane şi satisfacerea nevoilor de informare şi socializare umană. Primăria unui oraş comunitar european trebuie să deţină un astfel de centru – bibliotecă. Este prin urmare, o datorie civică a viitorului primar construirea unui astfel de centru la Bistriţa.

Acum se pune întrebarea ce e un astfel de centru? Cum funcţionează?

Într-un astfel de centru, pe lângă unele cărţi de specialitate, găseşti cărţi de interes general (manuale, atlase, enciclopedii); găseşti de asemenea, ziare şi reviste la zi; DVD–uri cu filme recente şi de colecţie; CD–uri cu muzică aparţinând tuturor genurilor muzicale. Pentru toate acestea este amenajat un spaţiu confortabil de lectură, vizionare de filme, ascultare de muzică, informare din ziare, etc.

Centrele respective dispun şi de mai multe calculatoare cu acces la internet care pot fi consultate de către vizitatori. Nu se percepe nicio taxă, toate costurile fiind suportate de către municipalitate. Fiecare vizitator, pe baza buletinului de identitate sau a paşaportului având acces la informaţia pe care centrul o oferă.

Centrul este deschis în toate zilele săptămânii, de dimineaţa, până seara târziu.

Personalul angajat în astfel de funcţii este specializat, fiind cu precădere tineri cunoscători de limbi străine, căci aceste centre sunt folosite uneori şi ca puncte de informare turistică.

Pornind de aici, la multe astfel de centre–biblioteci, găsim coagulate şi multe activităţi culturale: conferinţe, spectacole, expoziţii, etc.

Un municipiu ca şi Bistriţa ar trebui să aibă cel puţin 11 astfel de centre: la Gară, la Han, la Big, în Decebal, la ANL-uri, în Sărata, în Sigmir, în Ghinda, la Budac, la Viişoara, la Unirea.

            Prof. Florin I. Bojor