Arhive blog

Ce am înţeles în 8 zile de protest la Bistriţa?

mars-bistrita-florin-bojor

Mars Bistrita Florin Bojor

În ultimele 8 zile am participat seară de seară la protestele paşnice, civilizate de la Bistriţa cauzate de Ordonanţa 13/2017 „a Abuzului şi Graţierii”.

Începând de marţi, 31 ianuarie până aseară, 7 februarie 2017 bistriţenii au ieşit în stradă împotriva hoţiei. În prima noapte, câteva zeci de persoane ne-am întâlnit în Piaţa Petru Rareş indignaţi de ordonanţa dată de Guvernul României în miez de noapte şi am decis să protestăm legal.

florin-bojor-protest-autorizat-bistrita

Florin Bojor Protest Autorizat Bistrita

Astfel, miercuri, 1 februarie am cerut şi primit autorizaţie de protest în faţa Prefecturii între orele 15:00 – 23:00. Pas cu pas, bistriţenii informaţi de legalitatea protestului au ieşit tot mai mulţi în stradă. Astfel seara, când Jandarmeria mi-a cerut să vorbesc mulţimii în calitate de organizator s-au strâns până la 2000 de persoane în Piaţa Petru Rareş. Ce puteam spune decât: „Felicitări pentru spiritul civic de care daţi dovadă! Bravo!”

Apoi, postacii partidelor politice au început să mă acuze de confiscarea protestelor, ca atare, am decis să nu mai cer autorizaţie sperând ca alţi cetăţeni sau politicienii din PNL şi PER prezenţi la protest să o facă. Dar nu au fost în stare să ceară legalizarea protestelor…

societatea-civila-bistriteana

Societatea Civila Bistriteana

Apoi, au urmat 7 zile de marş prin oraş când mii de persoane s-au alăturat revendicării de dreptate socială.

Duminică, când în România a fost organizat cel mai mare protest, la Bistriţa, diversioniştii au schimbat ora de protest de la 19:00 la 17:00 şi asta a dus la diminuarea numărului de persoane şi la un traseu de marş mult mai scurt. Clopotele Bisericii Evanghelice au bătut în mod excepţional la trecerea protestatarilor.

florin-bojor-protest

Florin Bojor Protest

Protestul de marți seara, 7 februarie, la care au participat aproape o sută de persoane, a fost unul „împotriva penalilor din toate partidele politice”, după cum declaram pentru AGERPRES:

„Obiectivul din această seară a fost punctul 8 al protestatarilor de la Timișoara: fără penali în toate partidele politice. Dacă ați observat, la toate protestele din țară s-a început de la abrogare, dar după aceea la Timișoara s-a conceput o proclamație, pe care au primit-o toate grupurile din țară și în care sunt mai multe puncte.

cerere-autorizare-protest

Cerere Autorizare Protest

La noi, conform cu ce s-a scandat în toate zilele acestea — s-a scandat „Hoții, „Demisia”, s-a scandat împotriva unui partid politic—, pentru a se aduce clarificări și a nu se acuza că noi am fi de partea opoziției… De fapt, răbufnirea noastră este pentru dreptate și atunci suntem împotriva tuturor penalilor, din toate partidele politice”.

Tot ieri, am cerut Primăriei Bistriţa autorizarea protestului, însă nu am mai fost contactat pentru a participa la comisia de avizare, cum s-a întâmplat miercurea trecută, cu toate că şi atunci am depus cererea în aceeași zi.

Ce am învăţat din aceste 8 zile de protest la Bistriţa:

1. Este posibil să existe societate civilă puternică în Bistriţa.

2. Legea 60/1991 „a protestelor” făcută de FSN cere ca orice protest să fie anunţat cu 3 zile înainte pentru a putea fi legalizat. Această prevedere comunistă face ca protestele spontane, sau cele de pe o zi pe alta să fie imposibil de legalizat. Paradoxul este evident: Românii ieşiţi în stradă să apere legea sunt condamnaţi de către lege să stea acasă…

3. Politicienii din opoziţie PNL, PER prezenţi la protest păreau a sta în aşteptare, poate, poate, lumea îi bagă în seamă pentru a capitaliza nemulţumirea oamenilor în posibile voturi pentru ei.

4. USR Bistriţa, deşi au deputat în Parlamentul României sunt inexistenţi la protest.

5. Bistriţenii şi-au exprimat setea de dreptate prin texte cu mult umor şi aceleaşi scandări generalizate din toată România.

6. Dincolo de exprimarea nemulţumirii, pasul doi, cel al construcţiei alternativei sociale pare foarte greu de atins de către protestatari, mai cu seamă datorită lipsei mijlocelor de organizare: autorizaţie de protest, sonorizare sau un spaţiu privat cu deschidere spre piaţa publică de unde să se poată vorbi manifestanţilor.

7. Bistriţenii şi toţi românii prin ieşirea în stradă şi viitorul referendum împotriva corupţiei s-au spălat în faţa străinilor de calificativul de „hoţi”. Europa a văzut că poporul român vrea să trăiască după valorile europene şi nu după cele din Rusia.

8. Există speranţă pentru generaţia următoare să-şi clădească un viitor aici şi să nu plece din ţară!

Prof. Florin I. Bojor

Dacă PNL ia ţeapă prin alegeri într-un singur tur, mă bucur!

Prof. Florin I. Bojor

Prof. Florin I. Bojor – Proteste Barcelona

De la demonstraţiile din noiembrie 2015, pas cu pas la Bistriţa începem să avem societate civilă. Suntem numai la începutul drumului pe care trebuie să-l construim în următorii ani. Un drum născut prin moartea ideologiilor politice şi absorbirea partidelor politice de către mafie şi corupţie.

De altfel, marii gânditori ai posmodernităţii afirmau încă de acum 30 de ani dispariţia ideologiilor şi apusul partidelor politice. Iar căderea blocului comunist a însemnat sfârşitul modernităţii politice. Modernitate, în care am fost educaţi şi pe care încă mai încearcă partidele politice să ne-o mai vândă spunând: e nevoie de noi la putere şi în opoziţie…

Stimaţi domni şi doamne de la PSD şi PNL, în ultimii 26 de ani v-aţi perindat rând pe rând şi la putere şi în opoziţie. Comentează oamenii destul efectele, nu le mai spun şi eu…

Prof. Florin I. Bojor

Prof. Florin I. Bojor – Proteste Barcelona

Acum cei din PNL stau la mila domnului premier Dacian Cioloş şi a domnului preşedinte Klaus Iohannis ca să-i aducă la putere prin modificarea legii alegerilor locale şi adăugarea a încă unui tur de scrutin. Sper ca aceştia să nu cedeze presiunilor PNL…

Marea mea bucurie la Bistriţa: acum alegătorii şi societatea civilă vor trece indirect PNL-ul pe linie moartă, aruncându-i în războiul intern. Din păcate, numai peste 4 ani, în 2020 va veni şi apusul PSD.

Până atunci, e nevoie ca bistriţenii care îşi iubesc ţara şi oraşul să se implice în construirea societăţii civile bistriţene. Căci, deschiderea spre democraţia directă prin societatea civilă este singura modalitate de a face opoziţie constructivă, reală, direcţionată spre binele comun; nu barfe, nu lupte pe la spate şi alte mişmaşuri cu care ne-au obişnuit politicienii.

Lor, simplilor cetăţeni cred că le sună versurile poetului Radu Gyr, închis şi persecutat o viaţă de comunişti:

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Prof. Florin I. Bojor

La Bucureşti societatea civilă s-a deşteptat, la Bistriţa când oare?

Florin I. Bojor - manifestatie Barcelona

Florin I. Bojor – manifestatie Barcelona

În această seară societatea civilă din Bucureşti a renăscut asemenea păsării Phoenix din propria cenuşă! În faţa migraţiei generalizate din România, sincer să fiu, nu mă mai aşteptam degrabă ca tinerii din societatea civilă să iasă în stradă.

Corupţia generalizată, birocraţia excesivă şi mafia din instituţiile statului român au făcut ca însuşi viitorul neamului nostru să fie în pericol. Incendiul dramatic de la Clubul Colectiv, abuzul de putere a domnului ministru Gabriel Oprea şi imaginea de posibil infractor a domnului premier Victor Ponta au pus capac nemulţumirilor cetăţeneşti.

De aceea, în ceasul al doisprezecelea tinerii din societatea civilă din Bucureşti încep să se ridice. Nu este o manifestaţie programată de opoziţia politică, căci mâine cu siguranţă va veni şi rândul lor, ci este un proces îndreptat împotrivă la toată clasa politică.

Oare tinerii din Bistriţa unde sunt? Datorită lipsei de perspective din oraşul nostru elita tinerilor bistriţeni fie este în marele oraşe ale ţării, fie în străinătate. De aceea, Bistriţa nu are societate civilă…

Însă totuşi mai există tineri bistriţeni care îşi iubesc ţara şi oraşul. Lor cred că le sună versurile poetului Radu Gyr, închis şi persecutat o viaţă de comunişti:

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Prof. Florin I. Bojor

Poate deveni Bistrița capitala tuturor Bistrițelor din Europa?

Bistrita - capitala tuturor Bistritelor din Europa

Bistrita – capitala tuturor Bistritelor din Europa

Pentru atragerea turiștilor la Bistrița s-au spart și se sparg bani grei. Se pare că nu găsim cheia succesului și îngropăm banii cu nemiluita. Nu reușim să ne punem pe harta Europei și a lumii, deși ar fi potențial. Mai mult, în ultimul timp chiar orașul Beclean ne-a întrecut la realizări turistice…

În acest peisaj sumbru, mă întreb cum i-ar sta Bistriței să fie capitală a celorlalte Bistrițe din Europa? Numele orașului nostru provine din limba slavă și are semnificația de repede/rapid sau inteligent. Există mai multe ape cu acest nume în Europa însemnând un curs de apă rapid, sălbatic (Albania, Slovenia, Polonia, Cehia, Kosovo, Slovacia, Bulgaria, Austria, etc.).

De asemenea în Europa găsim mai multe localități cu numele de Bistrița. Astfel:

1. în România pe lângă Bistrița Bârgăului găsim mai multe sate în județele Neamț (comuna Alexandru cel Bun – aici se află și mânăstirea cu icoana Sfintei Ana), Mehedinți (comuna Hinova), Vâlcea (comuna Costești – aici se află faimoasa Mânăstire Bistrița) și Bistrița Nouă în județul Olt;

2. în Slovenia există 8 sate cu numele Bistrica și orășelele Slovenska Bistrica și Ilirska Bistrica, iar Bohinjska Bistrica este o localitate cu muzeu și mare importanță arheologică;

3. în Polonia sunt 16 sate cu numele de Bystrzyca, multe cursuri de apă și două rezervații naturale, iar Bystrzyca Kłodzka din Silezia este un important centru turistic al țării;

4. în Cehia există 15 localități – Bystřice – între acestea fiind chiar o Bistriță Românească – Valašská Bystřice și alta a etnicilor germani, Bystřice (okres Benešov) și chiar o rezervație naturală cu numele de Bistrița;

5. în Slovacia: Banská Bystrica, cel de-al șaselea oraș al țării, cu un monument dedicat armatei eliberatoare române; Považská Bystrica (orășel cu peste 40.000 de locuitori) și alte 3 sate;

6. în Bulgaria: Бистрица – Bistrița: un sat în regiunea capitalei Sofia și un sat în regiunea Blagoevgrad unde trăiește cea mai mare comunitate de aromâni din Bulgaria;

7. în Ucraina: comuna Bîstrîțea-Hirska din regiunea Liov și alte 4 sate;

8. în Croația găsim Marija Bistrica cu faimoasa statuie a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus în brațe;

9. în Austria sub numele Feistritz, varianta germanizată a simbolisticii numelui există 9 localități și 5 castele;

Toate aceste localități din Europa, mai mici sau mai mari, cu o mare moștenire culturală, cu o istorie importantă, cu atracții turistice diferite, cu o bogăție a diversității naturii, răspândite în toate colțurile țărilor mai sus menționate poartă același numele ca al orașului nostru.

The Bistrita City Hall (Romania) abolishes the Civic banners: Do I want Moral from my Member in Parliament?

Primaria Bistrita

Oare cum ar fi dacă Primăria Bistrița ar organiza un congres al acestor Bistrițe și ar face o asociere turistică, culturală și economică între ele? Poate ar fi mult mai productivă din perspectivă turistică decât înfrățirile făcute până acum. Ar putea exista chiar o rută turistică a Bistrițelor și fiind o asociere turistică din 8 țări ale Uniunii Europene am putea accesa multe fonduri după modelul de succes al Centrului de Competență al Dunării (DCC), posesorul portalului de călătorie Danube Travel – cea mai puternică organizație internațională pentru turismul pe Dunăre.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar avea panouri turistice în toate localitățile care au același nume? Cu siguranță ar afla mai multă lume despre noi decât prin paginile web oficiale în care s-au băgat mii de euro fără rezultat.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar găzdui o sărbătoare a tuturor Bistrițelor din Europa? Deși avem unele manifestări internaționale, acestea nu aduc turiști străini la Bistrița, dar poate o sărbătoare a tuturor Bistrițelor ar face ca invitații să se simtă mult mai legați de orașul nostru și să trimită sau să aducă turiști la noi.

Oare cum ar fi dacă Bistrița ar deveni capitala Bistrițelor? În sfârșit am avea și noi un titlu pe care nu ni l-ar putea lua nimeni…

Prof. Florin I. Bojor