Arhive blog

Prezentarea Paginii Web: SocietateaCivilaBistriteana.Ro

Prezentarea Paginii Web: SocietateaCivilaBistriteana.Ro

Prezentarea Paginii Web: SocietateaCivilaBistriteana.Ro

Bilanţul pe trimestrul I al societăţii civile bistriţene: de la dezbatere la -10°C la fuga primarului Bistriţei…

Societatea Civila Bistriteana

Societatea Civila Bistriteana

Activităţile publice ale societăţii civile bistriţene din primul trimestru 2016 arată că la Bistriţa mişcarea publică cetăţenească începe să prindă contur.

Anul 2016 a debutat în societatea civilă cu o reclamaţie publică a mai multor cetăţeni către Ministerul Culturii şi Direcţia de Patrimoniu a judeţului Bistriţa-Năsăud prin care se semnala faptul că Primăria Bistriţa va distruge zona din jurul Turnului Dogarilor din oraş prin construirea pe terenul aferent monumentului istoric a unui skatepark din beton.

Dezbatere Turnul Dogarilor

Dezbatere Turnul Dogarilor

Cum respectivul proiect al Primăriei Bistriţa a născut controverse între cetăţeni, marţi seara, 19 ianuarie 2016, în parcul municipal a avut loc dezbaterea publică: „Ce facem cu Turnul Dogarilor? & Unde facem urgent skatepark-ul?” Peste 40 de persoane au înfruntat gerul de afară (sub -10°C) la dezbaterea publică cu privire la construirea skatepark-ului lângă Turnul Dogarilor.

Deşi părerile au rămas în continuare împărţite, ce este important din perspectivă civică: simplii cetăţeni lasă indiferenţa şi se implică în administrarea comunităţii. Ultimul cuvânt în soluţionarea reclamaţiei publice avându-l Ministerul Culturii.

Dezbatere Buget Consiliul Judetean BN 2016

Dezbatere Buget Consiliul Judetean BN 2016

Cum începutul de an este perioada dezbaterilor publice şi a şedinţelor autorităţilor locale cu privire la bugetele pe anul respectiv, la Bistriţa societatea civilă s-a prezentat la aceste evenimente.

Cea dintâi discuţie publică a fost dezbaterea bugetului judeţului Bistriţa-Năsăud pe 2016 la Consiliul Judeţean BN, unde preşedintele acestei instituţii, domnul Emil Radu Moldovan a lipsit, fiind prezenţi numai un vicepreşedinte şi alţi funcţionari (15 ianuarie 2016).

Deşi evenimentul de maximă importanţă a fost anunţat cu numai două zile înainte şi pus la ora 15:00, şase cetăţeni din societatea civilă bistriţeană au cerut explicaţii şi lămuriri cu privire la cheltuirea banilor publici de către aleşii judeţeni.

Cum a lipsit fundamentarea şi explicarea bugetului pe baza unei strategii, a unui plan, cetăţenii au cerut transparenţă şi comunicare reală administraţiei judeţene. De asemenea, risipa banilor publici pe aparatură de vot (32.000 euro), slaba calitate a produselor din programul şcolar „cornul şi laptele” au suscitat o adevărată polemică cu autorităţile judeţene.

Florin Bojor Consiliul Judetean BN

Florin Bojor Consiliul Judetean BN

Ce au reuşit să obţină cetăţenii: îngrijirea voluntară a spaţiului verde din jurul clădirii Consiliului Judeţean BN, pentru ca banii alocaţi  să fie redirecţionaţi spre sănătate.

Cât priveşte şedinţa din Consiliul Judeţean BN cu votul pe buget, aceasta s-a făcut cu participarea unui singur cetăţean din societatea civilă, care a exprimat un mesaj colectiv: „Mulţumim că aţi pus şedinţa la ora 12:00, ca cetăţenii care lucrează să nu poată participa!”(27 ianuarie 2016).

Florin Bojor boicot CL Bistrita

Boicot CL Bistrita

Istoria s-a repetat şi la Consiliul Local Bistriţa, totuşi aici, domnul primar Teodor Ovidiu Creţu a participat, iar pe site-ul primăriei cetăţenii au putut găsi cu câteva ore înainte detalierea bugetului. Din societatea civilă şi din partidele politice au participat mai multe persoane (28 ianuarie 2016).

Problemele ridicate de cetăţeni au fost cu privire la siguranţa publică, sănătate, transparenţă decizională, cultură, disputa skatepark şi în primul rând risipa banilor publici: cazurile aparatura de vot (167.000 euro), masa (7.000 ron) şi căsuţa veveriţelor fiind prezentate inclusiv pe posturile de televiziune naţională.

Cât priveşte şedinţa votării bugetului local al Bistriţei, degeaba simplii cetăţeni au protestat cu pancarte împotriva risipei banilor publici pe mofturi ale majorităţii aleşilor locali, căci aceştia au fost de neînduplecat (2 februarie 2016).

Ora Taierii Copacilor Bistrita primar Cretu

Ora Taierii Copacilor Bistrita

După aceste implicări ale societăţii civile bistriţene, cetăţenii activi din spaţiul public am ajuns la concluzia că majoritatea politicienilor bistriţeni din Consiliul Local Bistriţa şi din Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud împiedică participarea cetăţenească la şedinţele pe care sunt obligaţi prin lege să le facă. Cum? Prin faptul că organizează şedinţele publice la ore la care majoritatea cetăţenilor care lucrează nu pot veni!

Prin urmare, boicotul şedinţelor autorităţilor locale, până când acestea vor fi organizate la ore la care majoritatea oamenilor care lucrează pot participa reprezintă singura soluţie civilizată în faţa lipsei de democraţie de care aleşii dau dovadă (din 24 februarie 2016).

Protest Primaria Bistrita - Stop amanarilor

Protest Primaria Bistrita – Stop amanarilor

Ca atare, societatea civilă bistriţeană a recurs la plimbarea „comemorativă” cu numele: Ora Tăierii Copacilor din Piaţa Centrală din Bistriţa, pentru a încerca să-l convingă pe domnul primar Teodor Ovidiu Creţu că defrişările nu sunt bune pentru Bistriţa! (19 martie 2016).

Simplii cetăţeni au iniţiat şi o petiţie online: „STOP amânărilor la care Primăria Bistriţa îi supune pe cetăţeni!”. Iar pe 31 martie 2016, începând cu ora 19:00 au organizat un protest autorizat în faţa primăriei împotriva tuturor amânărilor din Primăria Bistriţa, de la actele emise, la investiţiile absolut necesare: apă curentă, canalizare şi asfalt în localităţile şi zonele municipiului unde acestea nu există.

Protest Primarie Bistrita

Protest Primarie Bistrita

Deşi am estimat prezenţa a doar 5 persoane, la protest au fost în jur de 80 de persoane, care au cerut să vorbească cu primarul şi viceprimarul Bistriţei. Mare ne-a fost mirarea că după o oră şi jumătate de rugăminţi şi invocări, domnul primar Teodor Ovidiu Creţu şi domnul viceprimar George Avram au luat-o la fugă cât i-a ţinut papucii pe uşa din dos a instituţiei, deşi cetăţenii îi rugau frumos să vorbească cu ei…

Pe lângă aceste activităţi democratice au fost înregistrate mai multe cereri şi scrisori deschise menite să-i facă pe politicieni să-şi întoarcă faţa către simplii cetăţeni.

La aceste demersuri se adaugă şi activitatea asociaţiilor civice: Meritocraţia BN, Bistriţa Civică, etc., care prin acţiunile lor publice întregesc un raport pozitiv al societăţii civile din Bistriţa în primele luni ale anului 2016.

Prof. Florin I. Bojor

Dacă ne implicăm, învingem: Opţiunea câştigătoare a sondajului a fost îndeplinită!

Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem

Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem

Dacă societatea civilă se deşteaptă şi se implică activ în treburile cetăţii, atunci şi politicienii sunt mult mai atenţi la cererile pe care le comunică cetăţenii, după principiul etern valabil: „cine nu cere, nu primeşte!”

La ultima şedinţă a Consiliului Local Bistriţa (23 decembrie 2015) au fost puse în aplicare concluziile discutate de către manifestanţii din noiembrie pe grupul lor de facebook numit: <societatea civilă bistriţeană>. Acolo, protestatarii ieşiţi în stradă luna trecută au realizat un sondaj asupra următorului pas pe care ar trebui să-l facă. Sondajul a avut ca opţiune câştigătoare: „Publicarea ideii de societate civilă şi importanţa acesteia în sistem”.

Prin urmare, participarea civilizată, paşnică, în tăcere, democratică, cu pancarte în mână la şedinţă a şase cetăţeni arată tocmai această importanţă a societăţii civile, iar publicarea în toată presa locală a acţiunii cetăţeneşti reprezintă exprimarea practică, pragmatică, reală a societăţii civile. În timp ce, toate mesajele publicate cu această ocazie de către presa locală sunt concluziile apărute pe grupul de discuţii.

Ce poate fi mai transparent decât alegerea majorităţii? Ce poate fi mai democratic decât implicarea civică a simplilor cetăţeni? Ce poate fi mai productiv pentru binele comun al comunităţii noastre decât construirea societăţii civile?

prof. Florin I. Bojor

Gazeta de Bistrita Protest Societatea Civila

GazetadeBistriţa.ro:

 http://gazetadebistrita.ro/sase-bistriteni-protesteaza-in-sala-de-sedinte-a-consiliului-local/

Bistriteanul Protest Societatea Civila

Bistriţeanul.ro:

http://bistriteanul.ro/protest-mut-in-timpul-ultimei-sedinte-de-consiliu-local-din-acest-an-ce-nemultumiri-au-oamenii-1450878543685.html

Pro Politica Protest Societatea Civila

ProPolitica.ro:

http://propolitica.ro/protest-tacut-in-ultima-sedinta-de-consiliu-municipal/

 

Timp Online Protest Societatea Civila

TimpOnline.ro: 

http://www.timponline.ro/protest-in-tacere-la-consiliul-local-primarie-de-ce-atata-aroganta-si-indiferenta/ 

25 de ani de la moartea societăţii civile!

Hora Unirii Bucuresti

Hora Unirii Bucuresti

Zilele acestea s-au împlinit 25 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, adică 25 de ani de la cea mai brutală, sângeroasă bătălie socială dintre cetăţenii României.

Pe de o parte avem societatea civilă strânsă în jurul fenomenului Piaţa Universităţii, supranumită Golaniada şi pe de altă parte grupuri de mineri organizaţi şi manipulaţi de către serviciile secrete neocomuniste şi de către puterea politică din acele zile – Frontul Salvării Naţionale, FSN. Dincolo de controversele istorice şi procesele penale ale evenimentului, pentru România acest moment nefast înseamnă moartea societăţii civile din următorii 30 de ani.

De ce spun acestea?

Democraţia fără societate civilă se transformă în tirania unui grup de oligarhi care manipulează o parte a societăţii în timp ce majoritatea cetăţenilor din societate este absentă în acţiunile din spaţiul public. În alte cuvinte, un grup mafiot conduce societatea cumpărând şi înşelând o parte dintre cetăţeni, în timp ce societatea civilă nu există, nu se exprimă, nu se implică în guvernarea comunităţii.

Acestea se întâmplă inclusiv astăzi în România, iar momentul în care societatea civilă a fost distrusă este fără îndoială mineriada pe care o comemorăm. Căci, bâtele minerilor nu au bătut <grupuri de elemente fasciste şi legionare organizate>, ci au bătut şi terorizat elita civică a societăţii – protestatarii din Piaţa Universităţii. Odată ce lumea cu adevărat democrată implicată în spaţiul public este redusă la tăcere, marea majoritate a societăţii rămâne mută, absentă şi indiferentă la viitoarele abuzuri ale grupului de măcelari.

Grupul de anihilatori ai societăţii civile organizaţi în jurul banului şi a puterii rămân stâpâni pe societatea întreagă şi îşi văd liniştiţi de bunăstarea personală fără a avea critica morală socială în spate. În timp ce grupul persecutaţilor din societatea civilă aleg resemnarea sau exilul.

Astăzi avem patru milioane de români resemnaţi în diaspora în toate colţurile lumii şi alte câteva milioane în ţară, iar spirala resemnării pare de neoprit…

Ce au măcelărit minerii acum 25 de ani este:

  1. viitorul copiilor lor, care acum sunt în pribegie şi sărăcie, şi liniştea bătrâneţile lor;
  2. prezentul societăţii româneşti, şi
  3. încrederea în onestitatea oricărei manifestaţii publice.

Păcat de visele şi de speranţele de bine comun, al tuturora spulberate pe asfaltul din centrul Bucureştiului…

Prof. Florin I. Bojor