Arhive blog

E oprită hoţia prin Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană?

E oprită hoţia prin Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană?

E oprită hoţia prin Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană?

Problema fundamentală a sistemului actual centralizat este permisivitatea hoţiei morale; supraevaluarea costurilor de investiţii, administrare şi întreţinere; ineficienţa unor investiţii publice şi lipsa lor de necesitate actuală; risipa banului public, etc. În alte cuvinte, este mai uşor să furi atunci când banii sunt puşi într-un singur coş.

Descentralizarea prin Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană face furtul banului public mult mai dificil. Dacă sistemul actual şi-a arătat faţa, iar societatea civilă şi presa au semnalat derapajele grave de la corectitudinea morală a agenţilor publici din statul român, noul sistem al regiunilor va merge în acelaşi sens în proasta administrare a spaţiului public.

De ce? Pentru că ambele sisteme, cel centralizat şi cel al regiunilor de „dezvoltare” lasă o distanţă imensă între plătitorul de taxe şi admistratorul acelor bani. Fie Cluj,  fie Bucureşti distanţa administrativă structurală şi psihologică este enormă…

În schimb, Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană permite un mai mare control al banului din perspectiva plătitorului, cu cât distanţa dintre guvernat şi guvernator este mai mică, cu atât participarea guvernatului este mai mare.

Prin urmare, participare mai mare din partea populaţiei în actul administrativ se realizează atunci când formaţiunea administrativă este mai mică. De aceea, Modelul Alternativ de Regionalizare Judeţeană este mult mai democratic decât celelalte două.

În alte cuvinte, în cazul bistriţenilor participarea acestora într-o Regiune Judeţeană Bistriţa-Năsăud este mult mai activă, puternică, responsabilă şi eficientă decât în viitoarea Regiune Nord-Vest unde sunt alte câteva judeţe.

Revenind la tema hoţiei morale adminstrative, controlul public este mult mai eficace, direct şi cu repercusiuni reale atunci când distanţa dintre administratorul lucrărilor publice şi beneficiarul acestora este mai mică.

Asta nu înseamnă că într-un sistem Alternativ de Regionalizare Judeţeană nu se poate fura… Dar raportat la sistemul centralizat şi cel al regiunilor de dezvoltare, modelul de regionalizare judeţeană este mult mai aproape de cetăţean, căci acesta se poate exprima mult mai uşor guvernatorului şi astfel, să împiedice furtul, risipa, minciuna, înşelătoria şi haosul administrativ.

Prof. Florin I. Bojor     

Model Alternativ de Regionalizare

Modelul Bojor de Regionalizare Judeteana

Modelul Bojor de Regionalizare Judeteana

Modelul alternativ de regionalizare propus de către mine, modelul judeţean de regionalizare sau modelul Bojor de regionalizare revine în discuţia publică. Modelul va fi subiectul central al viitoarei cărţi despre regionalizare.

Cartea aceasta va cuprinde mai multe capitole despre necesitatea de Autonomie Regională Judeţeană, sistemul centralizat şi Autonomia  Regională Judeţeană. Va defini pe limba omului de rând terminologii, precum: autonomie regională judeţeană, autonomie etnică şi autonomie teritorială, etc.

Reprezintă munca de 3 ani de zile prin bibliotecile din Spania, Italia şi Anglia pentru realizarea unui sistem administrativ, politic şi financiar viabil pentru România.

Momentan, începând de anul trecut ideile centrale ale acestui model au ajuns în presă, la Guvernul României şi la Preşedinţia României.

Modelul Bojor de Regionalizare Judeţeană

Reforma sistemului administrativ are în vedere  două principii: eficienţă şi economie bugetară, consider că nu este necesar înfiinţarea unor instituţii regionale cu jurisdicţie asupra unei provincii determinate (…). DETALII AICI!

Modelul Bojor ajunge la Traian Băsescu

Preşedintele României, Domnul Traian Băsescu a luat cunoştiinţă despre Modelul Bojor de Regionalizare Judeţeană. (…). DETALII AICI!

Modelul Bojor în discuţie la Guvernul României

Dacă acum câteva zile, Preşedintele României, Domnul Traian Băsescu a luat cunoştiinţă de Modelul Bojor de Regionalizare Judeţeană, acum acest model de regionalizare a ajuns în discuţie la Guvernul României. (…). DETALII AICI!

Cele 4 Caracteristici fundamentale ale Modelului Bojor de Regionalizare Judeţeană

Modelul Bojor de Regionalizare Judeţeană are patru note sau caracteristici fundamentale în comparaţie cu Modelul Memorandumului (1938) sau Modelul PDL sau Modelul USL, sau modelele separatiste maghiare. (…). DETALII AICI!

Prof. Florin I. Bojor

Ziua României, ziua centralismului?

Ziua României, ziua centralismului?

Ziua României, ziua centralismului?

Sistemul centralizat nu înseamnă patriotism, după cum nici autonomia nu înseamnă lepădarea de naţiune. Sau poate raţiunea a fugit de la noi? Sau poate confundăm esenţa cu accidenţii, marfa cu ambalajul, identitatea cu sistemul?

Nimeni nu contestă identitatea de români a transilvănenilor. Suntem români ca naţionalitate şi lucrul acesta este adânc bătut în mădularele noastre, însă sistemul centralizat nu este identitatea noastră.

Esenţa este identitatea de român, însă accidenţii îi alegem noi, marfa este conştiinţa de român, dar ambalajul noi îl punem.

Sistemul centralizat nu este şi niciodată nu va fi mai mult decât un accident, un ambalaj care este necesar să-l schimbi atunci când miroase, când este putred, când îţi întoarce maţele pe dos, ca nu cumva să se scârbească esenţa, marfa cea bună.

Ziua României, ziua centralismului?

Ziua României, ziua centralismului?

Asta se întâmplă acum: sistemul centralizat face ca românilor să le fie ruşine, să recunoască că sunt români, să le fie greaţă când aud sintagma <<statul român>>. Oare ce gospodină, atunci când îşi pregăteşte legumele proaspete, curate, spre a le conserva pentru la iarnă, le va pune în borcane murdare, sparte? Dacă sunt murdare, oare nu le va curăţa? Dacă sunt sparte, oare nu le va schimba?

Aşa şi noi nu putem exprima esenţa de român într-un sistem stricat, murdar, putred care acum lucrează în decăderea naţiunii române, care acum parazitează fericirea, spiritul, interesul, viaţa românilor.

Pentru a înţelege ce înseamnă regionalizarea trebuie să facem în mintea noastră o distincţie clară şi categorică: sistemul centralizat nu este naţiunea română!

Numai pornind de la această lămurire conceptuală putem pricepe cum poţi să fi cel mai mare iubitor al patriei române şi în acelaşi timp să vrei autonomia regională a provinciei tale.

Ziua României, ziua centralismului?

Ziua României, ziua centralismului?

Numai aşa sângele varsat de strămoşii noştri pentru patria română curge în noi. Ei n-au luptat şi n-au murit pentru sistemul  centralizat, ci pentru naţia română. Dacă ar fi murit pentru acest sistem nu ne-am simţi identificaţi cu lupta lor. Luptă ce arde în noi prin fiinţa ce o respirăm: fiinţa română.

A fi naţionalist nu înseamnă a iubi sistemul centralizat, şi nici cel ce iubeşte sistemul centralizat nu este naţionalist. Cel ce crede că prin ataşamentul său faţă de sistemul centralizat face un favor naţiei se înşeală!

Se amăgeşte crezând că acest mod iubeşte naţiunea, căci a iubi naţiunea înseamnă a lupta pentru binele ei în contextul timpului istoric pe care îl trăim: Europa se îndreaptă spre autonomii, regionalizare sau federalizare, iar sistemele centralizate sunt anacronice din perspectiva ineficienţei economice, administrative, fiscale, culturale în lumea în care trăim.

Spre exemplu, Germania sau Elveţia sunt state federale, iar asta nu înseamnă că locuitorii landurilor germane nu se simt germani, ori nu afirmă unitatea naţională a Germaniei (lucru confirmat de altfel prin reunificarea din 1989).

Ziua României, ziua centralismului?

Ziua României, ziua centralismului?

Cantoanele Elveţiene sunt compuse din trei etnii: franceză, germană şi italiană, însă cu toţii se identifică ca fiind elveţieni. Sau să amintim cazul Statelor Unite ale Americii, unde 50 de state federale afirmă de manieră agasantă simţământul naţiei americane. Italia este structurată în comunităţi autonomice teritoriale, însă locuitorii îşi afirmă naţionalitatea de italieni; şi exemplele ar putea continua.

Oare noi românii având un sistem autonomic regional nu ne-am mai simţi români? Nici pe departe, simţământul de român nu rezidă într-o organizare politică centralizată, căci „statul nu este guvernul, nici măcar statul oficial.

Statul este asociaţia umană care realizează idealul politic având ca şi suport fizic un teritoriu (Adolfo Posada), ca şi element personal un popor, iar ca şi element juridic o putere suverană. Această putere suverană poate schimba forma (formele de guvernământ)”.

Dacă puterea suverană este emisă de către popor, un popor din care emană puterea statului, atunci statul este inferior poporului, iar poporul are putere existenţială asupra statului. Ca atare, statul depinde de popor şi nu poporul de stat, iar „suverania este puterea absolută şi perpetuă a unei republici” (J. Bodin).

Prof. Florin I. Bojor