Arhive blog

Campanie Umoristică înainte de Referendum!

Dacă sistemul din România permite numai politicienilor să-şi afişeze opiniile în spaţiul public, nouă simplilor cetăţeni ne este permis măcar să râdem? Mai putem glumi în spaţiul public? Mai putem face haz de necaz?

În contextul în care societatea civilă din România este la pământ, consider că râsul ne mai poate conştientiza, după dictonul catalan: „Cel care nu ştie să râdă, nu ştie să trăiască!”

Astfel, în aşteptarea referendumului local pentru varianta ocolitoare a Bistriţei, am afişat în spaţiul public un pamflet, o glumă despre realitatea cu care ne confruntăm…

Prof. Florin I. Bojor

Culmea Randamentului la Bistrita

Culmea Randamentului la Bistrita

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

De ani de zile în alocuţiunile suporterilor variantei ocolitoare a municipiului Bistriţa prin Pădurea Codrişor (drum normal cu o bandă pe sens) este prezentat argumentul suprem economic: „pierdem banii pentru construirea centurii Bistriţa!” Dar oare, chiar aşa este? Chiar pierdem 174 milioane euro dacă nu construim acest drum pentru căruţe?

Solicitare:

Am tot căutat şi aşteptat documente suport, fie naţionale, fie europene, care să ne ateste, să ne demonstreze că dacă nu votăm varianta ocolitoare prin Pădurea Codrişor, bistriţenii vor pierde o investiţie de 174 milioane euro. Însă până în prezent n-am găsit pe internet, sau pe surse un astfel de document.

Dacă cineva îl posedă, îl rugăm frumos să-l facă public, pentru că eu unul, nu doresc să votez împotriva dezvoltării Bistriţei, însă argumentele palpabile trebuie să demonstreze dezvoltarea, nu poveştile vânătoreşti ale politicienilor…

Demonstraţie:

Investigând legile de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, legi pe baza cărora s-au semnat acordurile de finanţare cu Uniunea Europeană şi pe baza cărora se alocă banii europeni, constatăm:

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

1. Pe la Bistriţa este prevăzută Autostradă: Reţeaua de căi rutiere – Autostrăzi: 1.14. Petea (cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat) – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. În Direcţii de Dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea I – reţele de transport, din Legea 363/2006.

În Strategia pentru transport durabil a Guvernului României, Ministerul Transporturilor, pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030 din martie 2008, găsim acelaşi proiect de autostradă, cu menţiunea: „Tabel de concordanţă privind proiectele prioritare în domeniul rutier, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015 (şi în continuare)”

Prin urmare, fondurile europene trâmbiţate de fanii variantei ocolitoare Bistriţa prin Pădurea Codrişor, se dau pe baza acordurilor cu Uniunea Europeană, nu pe baza referendumurilor locale…

2. Varianta ocolitoare a Bistriţei nu apare în Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) 2014-2020, care are ca obiectiv specific creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor, în lista orientativă a proiectelor strategice pentru infrastructură regională de acces la reţeaua TEN-T centrală şi globală.

Centura Bistritei peste raul Bistrita

Centura Bistritei peste raul Bistrita

De asemenea, în acelaşi plan, după care se acordă banii europeni, la infrastructura rutieră de conectare a zonelor cu accesibilitate redusă şi de stimulare a creşterii economice, găsim:

3. Modernizarea şi reabilitarea DJ 109F, 171 Târgu-Lăpuş – Suciu de Sus – Rogoz – Spermezeu – Uriu (MM, BN);

4. Modernizarea şi reabilitarea DJ 172 D Ilva Mica – Lunca Ilvei – Coşna – Vatra Dornei (BN, SV) şi

10. DJ 170-A Chiuza – Dumbrăviţa – Sita – Spermezeu (BN) (pag. 40)

Acelaşi document prevede: „Soarta executării celorlalte tronsoane [în afara autostrăzilor] este total incertă în contextul concentrării fondurilor publice alocate autostrăzilor pentru axele prioritare trans-europene şi nodurile cheie (nici unul neaflându-se în regiune de pe lista adoptată de Consiliul pentru Transport al U.E.).” (pag. 40)

Concluzia este firească: dacă documentele publice de finanţare europeană şi legile de dezvoltare naţională nu prevăd varianta ocolitoare a Bistriţei prin Pădurea Codrişor, de unde vor răsări 174 milioane de euro pentru eventuala construire a acesteia? Oare acest proiect nu distruge posibila autostradă?

 Prof. Florin I. Bojor

Doar politicienii pot mâna oile la referendum!

Azi, 18 septembrie 2013 m-am adresat Biroului Electoral pentru Referendumul Local din Bistriţa, pentru a mă informa asupra participării cetăţeneşti la campania electorală a referendumului public.

Având în vedere că la alegerile parlamentare din 2012, datorită afişării pe casa părintească şi pe o proprietate de-a noastră familiară a bannerului, pancartei: „Vreau Morală de la Parlamentarul meu?”, politicienii au trimis de 2 ori duba Poliţiei Locale din Bistriţa ca să mă invite la sediu pentru declaraţii şi amenzi (menţionez: comportamentul poliţiştilor a fost creştinesc şi nu m-au amendat), am hotărât să-mi scutesc familia de următoarele persecuţii şi umilinţe din partea politicienilor şi m-am adresat pentru informaţii susnumitei autorităţi electorale.

La Biroul Electoral pentru Referendumul Local din Bistriţa am fost informat că numai partidele politice au dreptul să-şi afişeze opiniile în spaţiul public, noi simplii cetăţeni suntem invitaţi să alegem ce hotărăsc domniile lor pentru noi. Cu alte cuvinte, sistemul permite numai politicienilor să se exprime, iar noi cetăţenii, asemenea unor ovine sau bovine, suntem trimişi la strunga numită cabină de votare.

Doar ciobanii politicieni pot mâna oile la Referendum!

Doar ciobanii politicieni pot mâna oile la Referendum!

Prin urmare, democraţia trece numai prin burta partidelor politice, iar libera exprimare se poate face numai într-un partid politic. Aşadar, bine am revenit în Partidul Comunist Român, căci  „Partidul e-n toate / E-n cele ce sunt / Și-n cele ce mâine vor râde la soare / E-n pruncul din leagăn / Și-n omul cărunt, / E-n viața ce veșnic nu moare.” (George Lesnea)

În concluzie, am fost îndemnat să mă adresez ziarelor, ca atare, spaţiul public este doar al politicienilor, iar noi furnicile vorbitoare să apelăm la mediul privat ca să ne exprimăm opiniile cetăţeneşti!

Prof. Florin I. Bojor

P.S. Mulţumesc presei, că încă mai au bani ca să supravieţuiască, şi ajută simplii cetăţeni să se exprime!