Arhive blog

Când va face Ţinutul Secuiesc Referendum pentru a se separa de România?

Referendum Tinutul Secuiesc

Referendum Tinutul Secuiesc

Dezbaterea din ultima săptămână din Europa şi Orientul Mijlociu s-a învârtit în jurul cuvântului „Referendum”. Mai întâi, Kurdistanul prin referendum şi-a proclamat independenţa faţă de Irak, iar (azi) Catalunia prin referendum încearcă acelaşi lucru faţă de Spania în ciuda împotrivirii tribunalelor şi a forţelor de ordine.

Cum în mijlocul României este o regiune – secuimea – unde etnicii români sunt minoritari, normal că apar întrebări: Ţinutul Secuiesc va face sau nu va face Referendum? Când vor face un referendum pentru separarea de România? Are sprijin internaţional un astfel de referendum?

De ani de zile între secuii vorbitori de limbă maghiară solicitarea autonomiei a devenit un punct central al discursului politic din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Discurs care s-a concentrat simbolic în răspândirea steagului secuiesc. Chiar dacă Ţinutul Secuiesc este o entitate turistică şi etnografică şi nu o unitate administrativă discursul autonomiei secuieşti cere ca suport această regiune din Transilvania.

Cheia ca un Referendum de autodeterminare (autonomie sau independenţă) să aibă succes o reprezintă acceptarea discursului separatist, secesionist al unor politicieni de către majoritatea populaţiei. Tot timpul şi oriunde au existat conducători care pentru a îşi conserva şi mări puterea au cerut oamenilor să se separe dintr-un anumit întreg legitim sau nelegitim, liber sau forţat. Ca atare, au predicat în sus şi-n jos nemulţumirile întemeiate sau neîntemeiate ale populaţiei. Succesul unei rupturi nu ţine de conducătorii regiunii care doresc să se rupă dintr-un stat, ci de erorile pe care le comite statul respectiv făcând ca majoritatea populaţiei din acea regiune să creadă că numai singuri pot fi prosperi şi liberi.

Astfel, în Kurdistan umilirea şi persecuţia împotriva kurzilor de către majoritatea conducătorilor irakieni a dus la Referendumul de independenţă, iar în Catalunia anularea formei iniţiale a ultimului statut regional şi dezechilibrul împărţirii banilor între regiunile din Spania a crescut enorm procentul independentiştilor catalani.

În Transilvania dacă ne amintim, greşelile habsburgilor au făcut ca acum aproape 100 de ani românii transilvăneni să nu mai dorească Imperiul (neacceptarea proporţională a românilor la conducerea Transilvaniei, îngreunarea sistemului statal pentru români, procesul memorandiştilor, trimiterea pe front silită a românilor pentru cauza Imperiului, etc.).

Toate aceste erori le comite statul român faţă de secui?

Dacă luăm în seamă politicienii maghiari din cele 3 judeţe ardelene, care fac parte în special din UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) vom vedea că discriminarea, persecuţia etnică, încălcarea drepturilor, exploatarea de către Bucureşti sunt cuvintele de bază cu care îşi câştigă voturile incitând mereu la separare etnică. Ipocrizia UDMR e că în ultimii 27 de ani s-a perindat mai tot timpul pe la conducerea României şi acesta este paradoxul: cum să fii persecutat când tu însuţi conduci?

Tovărăşia politicienilor mioritici cu UDMR-ul pentru conservarea puterii e cea mai mare greşeală care se face în numele Statului Român. Mai precis, Ţinutul Secuiesc este slab dezvoltat datorită politicienilor udemerişti, care însă învinovăţesc România pentru sărăcia locuitorilor din Harghita, Covasna şi Mureş.

La mesajul politicienilor locali împotriva României se mai adaugă extremiştii maghiari din Ungaria care visează Ungaria Mare. Deşi nu au populaţie maghiară majoritară ca să lege Ungaria de aceste judeţe, totuşi manipulează lumea cu vise imposibil de realizat afară de război şi cucerire. Chiar zilele acestea o delegaţie a Ungariei în frunte cu primul ministru Viktor Orban şi preşedintele Janos Ader se află în Transilvania. Oare îi îndeamnă la pace şi bună înţelegere cu românii pe fraţii maghiari?

Plus că în curând va apărea un nou mesaj pentru secesiunea secuilor, cel al propagandei ruseşti, care se vede foarte bine în referendumul catalan, căci puterea Rusiei creşte fie prin divizarea Europei, fie prin lupta lor ca ţările occidentale să nu se unească, spre exemplu România şi Republica Moldova.

În concluzie, dacă România nu investeşte în bunăstarea şi viitorul prosper al tuturor locuitorilor din Harghita, Covasna şi Mureş – români, maghiari, secui, rromi, atunci majoritatea populaţiei va cădea în plasa politicienilor maghiari, a extremiştilor unguri şi a ruşilor imperialişti crezând că numai separându-se de România pot să trăiască mai bine şi astfel un referendum pentru autodeterminare poate să apară curând…

Prof. Florin I. Bojor

Reclame

De ce nu învăţăm de la Spania şi de la Marea Britanie cum să facem unirea cu Rep. Moldova?

Modelul Bojor de Regionalizare Judeteana

Unirea dintre Români

În apropierea centenarului se vede tot mai clar că noi românii suntem foarte departe de a avea un plan clar, concret, practic pentru unirea dintre R. Moldova şi România. Atunci mă întreb, de ce nu ne uităm la exemplele de succes istoric pe care le oferă Spania şi Marea Britanie?

Chiar dacă în curând Catalunia se pregăteşte de referendum sau Scoaţia a trecut de curând printr-un referendum, totuşi cred că majoritatea a ştiut să gestioneze foarte bine situaţia ca de câteva sute de ani să fie uniţi. De asta cred că ar trebui să învăţăm de la ei, poate aşa reuşim şi noi românii să nu mai pierdem vremea şi să facem odată unirea pentru ca poporul nostru să se revigoreze şi să nu dispară.

Să explicăm: în Spania se vorbesc cel puţin patru limbi recunoscute ca limbi de toate academiile lumi: limba spaniolă, limba bască, limba catalană şi limba galiegă. Limba spaniolă este este limba oficială, iar celelalte limbi au cel puţin o regiune unde sunt cooficiale. Succesul Spaniei este următorul: în Spania limbii spaniole i se spune limba castiliană, dar de sute de ani statul a exportat şi internaţionalizat numele de spaniolă şi cum toţi suntem într-o logică firească a naţiilor vedem legătura intrinsecă între limbă şi naţie. Astfel, pe locuitorii Spaniei îi percepem ca spanioli chiar dacă vorbesc limbi diferite.

Marea Britanie prin hegemonia şi internaţionalizarea limbii engleze a făcut la fel cu Scoţia, cu Ţara Galilor şi cu Irlanda şi în generalizările minţii noastre pe toţi britanicii îi legăm de limba engleză.

Oare de ce noi românii nu suntem capabili să urmăm logica lor pentru a renunţa la diferenţa român – basarabean? Astfel, marea problemă de mentalitate pentru realizarea unirii dintre Republica Moldova şi România o reprezintă încă propaganda bolşevică în categoriile cărei am căzut din păcate şi noi românii.

Mai precis, propaganda rusească joacă cu simţul naţional conform căruia fiecare naţie are sau doreşte să aibă statul ei, iar dacă ai un stat înseamnă că eşti naţie. Aşa se face că dacă există Republica Moldova înseamnă că există şi naţia moldavă sau moldovenească.

Toată lumea ştie că acest lucru este un fals, însă în plasa structurală a bolşevicilor am căzut şi noi iubitorii de românism şi unionism. Cum? Atunci când le spunem locuitorilor din Republica Moldova că noi românii le suntem „fraţi” deja suntem în logica bolşevică, pentru că fraternitatea nu înseamnă identitate. Iar prin categoria de frate le conferim egalitate şi diferenţiere naţională.

Dacă noi am fi inteligenţi precum sunt castilieni sau englezii am folosi cuvântul român ca supra-identitate şi am îngloba identitatea naţională a locuitorilor din Republica Moldova în marea categorie de Român. Astfel, eu sunt ardelean, tu eşti moldovean de dincolo de Prut şi noi suntem români. Deci, nu trebuie să spunem unirea dintre români şi moldoveni, ci unirea dintre ardeleni, olteni, moroşeni, bănăţeni, munteni, moldoveni, etc. cu ceilalţi moldoveni de dincolo de Prut. Şi peste toate aceste identităţi locale tronează generalizarea de Român.

Cât timp stăm în logica limbajului de român şi moldovean – basarabean nu facem altceva decât să stăm în închisoarea minţii bolşevice care nu ne lasă să facem odată reunificarea dintre toţi românii de dincoace şi dincolo de Prut!

Prof. Florin I. Bojor