Arhive blog

Referendum local la Bistriţa în ziua alegerilor din 5 iunie 2016: apă curentă, canalizare şi asfalt!

Referendum Local Bistrita 5 iunie 2016

Referendum Local Bistrita 5 iunie 2016

 – cerere publică – 

Dragi bistriţeni, noi, cetăţeni din societatea civilă vă adresăm chemarea la Referendum Local pe problemele de interes deosebit de urgente: apă curentă, canalizare şi asfalt.

Până acum am discutat cu sute de persoane despre aceste urgenţe, în special în Slătiniţa şi Sărata; am adresat solicitări publice înaintea domnului primar al Bistriţei, care inaugura fântâni arteziene; ne-am rugat de domnul primar şi de domnul viceprimar într-un protest autorizat să discute cu noi, dar domniile lor au luat-o la fugă; 240 de cetăţeni s-au adresat preşedintelui României, Klaus Iohannis ca să medieze conflictul instituţional şi social „canalizarea înaintea asfaltării” pe DJ 154, iar acum am ajuns la ultimul pas, pe care legal, ca simplii cetăţeni îl putem face: Referendumul Local.

Cum ziua alegerilor locale este 5 iunie 2016 credem că este cea mai potrivită zi pentru a reduce costurile acestui demers cetăţenesc democratic.

Libertatea de exprimare negată în Consiliul Local Bistriţa!

Primarul si Consiliul Local Bistrita

De asemenea, într-o ultimă încercare de dialog cu autorităţile locale le adresăm rugămintea de a introduce pe ordinea de zi şi a vota aprobarea acestui referendum local care fixează priorităţile viitorilor politicieni locali 2016 – 2020.

Domnule primar Teodor Ovidiu Creţu, vă rugăm frumos să convocaţi acest referendum pentru ca bistriţenii să se exprime clar asupra investiţiilor lor prioritare.

Domnilor şi doamnelor consilieri ai majorităţii politice din Consiliul Local Bistriţa, vă rugăm frumos să convocaţi acest referendum pentru a cunoaşte ce proiecte vă cer cetăţenii să votaţi.

Domnilor consilieri ai opoziţiei din Consiliul Local Bistriţa, vă rugăm frumos să convocaţi acest referendum care va clarifica poziţia domniilor voastre faţă de obiectivele viitoarei administraţii locale.

Referendum 2016 la Bistrita

Referendum 2016 la Bistrita

Întrebarea pe care vă solicităm să o adresaţi spre consultare publică este:

Sunteţi de acord cu investiţiile urgente: apă curentă, canalizare şi asfalt în localităţile componente şi zonele municipiului Bistriţa care nu au aceste facilităţi? DA / NU

Dragi bistriţeni, dacă partidele politice nici acum nu vor reacţiona, ce ar trebui să mai facem pentru ca la Bistriţa să fie bine comun şi pace?

Ing. Gabriel Chiş, Dragoş-Cosmin Labiş-Pop, Prof. Dorin Galbăn, Adrian Dorin Panti, Tivadar Pasztor, Crişan Ioan, Prof. Tiberius Cămăraş, Mircea Protasa, Tibor Istvan Iakab, Prof. Florin I. Bojor

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

Dacă bistriţenii vor vota varianta ocolitoare, oare vom primi banii ca s-o construim?

De ani de zile în alocuţiunile suporterilor variantei ocolitoare a municipiului Bistriţa prin Pădurea Codrişor (drum normal cu o bandă pe sens) este prezentat argumentul suprem economic: „pierdem banii pentru construirea centurii Bistriţa!” Dar oare, chiar aşa este? Chiar pierdem 174 milioane euro dacă nu construim acest drum pentru căruţe?

Solicitare:

Am tot căutat şi aşteptat documente suport, fie naţionale, fie europene, care să ne ateste, să ne demonstreze că dacă nu votăm varianta ocolitoare prin Pădurea Codrişor, bistriţenii vor pierde o investiţie de 174 milioane euro. Însă până în prezent n-am găsit pe internet, sau pe surse un astfel de document.

Dacă cineva îl posedă, îl rugăm frumos să-l facă public, pentru că eu unul, nu doresc să votez împotriva dezvoltării Bistriţei, însă argumentele palpabile trebuie să demonstreze dezvoltarea, nu poveştile vânătoreşti ale politicienilor…

Demonstraţie:

Investigând legile de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, legi pe baza cărora s-au semnat acordurile de finanţare cu Uniunea Europeană şi pe baza cărora se alocă banii europeni, constatăm:

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

1. Pe la Bistriţa este prevăzută Autostradă: Reţeaua de căi rutiere – Autostrăzi: 1.14. Petea (cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat) – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. În Direcţii de Dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea I – reţele de transport, din Legea 363/2006.

În Strategia pentru transport durabil a Guvernului României, Ministerul Transporturilor, pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030 din martie 2008, găsim acelaşi proiect de autostradă, cu menţiunea: „Tabel de concordanţă privind proiectele prioritare în domeniul rutier, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015 (şi în continuare)”

Prin urmare, fondurile europene trâmbiţate de fanii variantei ocolitoare Bistriţa prin Pădurea Codrişor, se dau pe baza acordurilor cu Uniunea Europeană, nu pe baza referendumurilor locale…

2. Varianta ocolitoare a Bistriţei nu apare în Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) 2014-2020, care are ca obiectiv specific creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor, în lista orientativă a proiectelor strategice pentru infrastructură regională de acces la reţeaua TEN-T centrală şi globală.

Centura Bistritei peste raul Bistrita

Centura Bistritei peste raul Bistrita

De asemenea, în acelaşi plan, după care se acordă banii europeni, la infrastructura rutieră de conectare a zonelor cu accesibilitate redusă şi de stimulare a creşterii economice, găsim:

3. Modernizarea şi reabilitarea DJ 109F, 171 Târgu-Lăpuş – Suciu de Sus – Rogoz – Spermezeu – Uriu (MM, BN);

4. Modernizarea şi reabilitarea DJ 172 D Ilva Mica – Lunca Ilvei – Coşna – Vatra Dornei (BN, SV) şi

10. DJ 170-A Chiuza – Dumbrăviţa – Sita – Spermezeu (BN) (pag. 40)

Acelaşi document prevede: „Soarta executării celorlalte tronsoane [în afara autostrăzilor] este total incertă în contextul concentrării fondurilor publice alocate autostrăzilor pentru axele prioritare trans-europene şi nodurile cheie (nici unul neaflându-se în regiune de pe lista adoptată de Consiliul pentru Transport al U.E.).” (pag. 40)

Concluzia este firească: dacă documentele publice de finanţare europeană şi legile de dezvoltare naţională nu prevăd varianta ocolitoare a Bistriţei prin Pădurea Codrişor, de unde vor răsări 174 milioane de euro pentru eventuala construire a acesteia? Oare acest proiect nu distruge posibila autostradă?

 Prof. Florin I. Bojor