Arhive blog

1000 de elevi în interacţiune cu postmodernitatea creştină

Florin I. Bojor - 1000 elevi

Florin I. Bojor – 1000 elevi

În anul şcolar 2011 – 2012 am fost profesor la 1000 de elevi din trei şcoli ale judeţului Bistriţa-Năsăud: Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, Liceul cu Program Sportiv din Bistriţa şi Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Beclean.

Dincolo de salariul mediocru din învăţământul românesc, marele câştig şi miza incontestabilă din perspectiva mea o reprezintă faptul că am avut accesul la munca directă în mijlocul tinerilor pentru propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos. De altfel, această bucurie a împărtăşirii gândurilor, a comuniunii ideilor, a discuţiei şi raportării la diferite înţelesuri ale fericirii au făcut ca să pot trece peste neajunsurile materiale.

Florin Bojor - 1000 elevi

Florin Bojor – 1000 elevi

Sper, ca prin ora de religie drumul spre cunoaşterea de sine a fiecărui elev să fi fost puţin mai deschis, gândirea proprie a fiecăruia să fi fost tot timpul respectată şi echilibrul de expunere al tuturor curentelor religioase şi filosofice îndeplinit şi cel mai important funcţia apologetică a orei de religie să fi fost clară, deschisă şi revelatoare pentru creştinism.

Analizând mentalitatea tinerilor elevi cărora le-am predat am observat că marea luptă din gândirea lor o reprezintă confruntarea dintre postmodernitatea nihilistă şi postmodernitatea creştină.

Acestor tineri am încercat să le transmit o nouă mentalitate: postmodernitatea creştină, pragmatismul şi seriozitatea occidentală, viziunea pentru un viitor comun, libertatea de gândire şi alegere, forţa exemplului şi cel mai important toată experienţa mea existenţială. Am relatat în alte articole succinte caracterizări asupra postodernităţii creştine şi nu voi mai insista pe acest subiect.

Florin Bojor - 1000 elevi

Florin Bojor – 1000 elevi

Doresc numai să subliniez unele lucruri:

Când 80% dintre elevii mei mi-au comunicat că visează să emigreze din România am realizat decadenţa naţională şi dezintegrarea socială care poate aduce dispariţia poporului nostru şi indirect a Bisericii Ortodoxe din România…

Lipsa de exemple morale din societatea românească face ca elevii să urmeze exemple de „succes” chiar dacă succesul respectiv este egoist şi machiavelic.

Structura materiilor studiate nu are finalitate pragmatică formaţională, astfel elevii nu înţeleg la ce îi ajută marea majoritate a materiilor.

Degringolada din sistemul educaţional şi neseriozitatea unor profesori aduce cu sine lipsa de credibilitate a profesorilor serioşi şi a funcţiei învăţătoreşti.

Una după alta, situaţia actuală a învăţământului din prespectiva viitorului României este una foarte dificilă, poate oare postmodernitatea creştină să fie alternativa dispariţiei naţionale şi creştine?

Prof. Florin I. Bojor

P.S. Vă mulţumesc frumos tuturora celora care aţi venit, studiat şi gândit la ora noastră de religie!

Sistemul din România a omorât tinerii

Sistemul din România a omorât tinerii

Sistemul din România a omorât tinerii

Analizând situaţia actuală a României şi lipsa de sens real, de orientare, de dezvoltare a ţării e  firească întrebarea: ce s-a întâmplat? De ce suntem aici? Răspunsul este complex şi există mai multe variabile care trebuie luate în considerare pentru înţelegerea adecvată a realităţii. Dintre aceaste variabile vom analiza problematica tinerilor.

În România actuală între tineri găsim 4 antropologii (viziuni despre om): 1. Egoist – posesivă; 2. Postmodernă Hedonistă; 3. Postmodernă Stoică şi 4. Postmodernă Creştină.

În ceea ce înseamnă acţiunea publică a celor 4 antropologii observăm: cea dintâi, egoist – posesivă, grupează oamenii concentraţi pe depozitatea unor sume cât mai mari şi absorţia a cât mai multe proprietăţi; a doua, postmodernă hedonistă, acumulează persoanele care se axează pe confort şi plăcere ca şi bun suprem. A treia, postmodernă stoică grupează tinerii care aspiră la un interes general şi se raportează la valorile stoicismului democratizat. A patra, postmodernă creştină, reprezintă minoritatea creştină care se bazează pe principiile creştine şi este încadrată în contextul postmodernităţii. În cei 20 de ani, ca şi acum de altfel, primele două antropologii au erodat şi diminuat cantitativ constant pe celelalte două, făcând ca postmodernitatea stoică şi creştină să fie o minoritate.

Sistemul din România a omorât tinerii

Sistemul din România a omorât tinerii

Prin urmare ce s-a întâmplat cu tinerii în ultimii 20 de ani?

Primul lucru care se poate afirma este că trecerea de la comunism la capitalism a însemnat afirmarea dorinţei generalizate de câştigare de bunuri şi obţinerea unor venituri cât mai mari, într-un timp cât mai scurt. De aici, se explică migraţia în exterior şi crearea unei noi realităţi: diaspora. Pe acestă dreaptă, regresul demografic apare de la sine, fără o situaţie aşezată într-un anumit loc nici gândurile pentru a întemeia familie cu copii nu sunt concrete.

Un alt punct îl reprezintă apatia generalizată a tinerilor faţă de spaţiul public, născută prin decepţia clasei politice a părinţilor, impenetrabilitatea sistemului politic văzut prin accentul exacerbat pe individualism şi îmbogăţire rapidă. O ecuaţie în care domină pragmatismul, lipsa argumentului autorităţii, neîncrederea în semeni, instituţii, etc.

Neimplicarea tineretului în spaţiul public este datorată şi de gândul la migraţie: tânărul nu se implică să schimbe ceva atâta timp cât speră să plece din acel loc.

Sistemul din România a omorât tinerii

Sistemul din România a omorât tinerii

Suportul direct al manifestărilor postmodernităţii tinerilor din România actuală îl reprezintă pe de o parte sistemul politic şi pe de altă parte sistemul educaţional. Prin reformele fără orientare şi finalitate, prin degradarea treptată a condiţiei dascălului şi intelectualizarea nefondată s-a pierdut din vedere aspectul formativ al persoanei umane: totul s-a rezumat la informaţie.

În calitate de profesor de liceu pot spune, oarecând analfabeţii erau cei ce nu mergeau la şcoală, astăzi analfabeţii sunt cei ce merg la şcoală. Sistemul educaţional actual pentru generaţia postmodernă este unul anacronic din perspectiva rezultatelor: nu avem cetăţeni specializaţi în muncile cotidiene şi domestice (tâmplari, electricieni, bucătari, instalatori, constructori, etc.). Intelectualizarea excesivă actuală, nu răspunde tipologiei elevului postmodern, nevoilor pieţei, şi natalităţii în curs de scădere. Sistemul formează „persoane care nu gândesc”, căci se uită finalitatea formaţională a învăţământului.

În acest context, putem afirma: sistemul din România a omorât tinerii, sistemul din România a distrus viitorul acestei ţări, noi suntem vinovaţi că ne-am anihilat speranţa…

Prof. Florin I. Bojor