Arhive blog

Curs prematrimonial (proiect)

Scop: Cursul prematrimonial este o oportunitate pentru a instrui în credinţa creştină ortodoxă tinerii ce urmează a se căsătorii, făcând prin taina cununiei opţiunea fundamentală pentru Hristos.

Durată: cursul cuprinde 10 sesiuni, timp de o luna înaintea căsătoriei.

Terminologie: se va folosi o terminologie cât mai accesibilă pentru tinerii ce urmează a se căsători, ieşindu-se din clişeele şi exprimarea exclusiv teologică, pentru a fi cât mai bine înţeles mesajul creştinismului în funcţie de particularităţile spirituale şi intelectuale, de mentalitate ale viitorilor miri.

Componenţa:

– preot paroh (cel care ghidează temele de discuţie şi iniţiază viitoarea familie de creştini în viaţa familiară creştină);

– cei 2 miri (beneficiarii principali ai cursului care reprezintă subiecţii de drept, cei interesaţi pentru a înţelege şi a practica o viaţă creştină în viitoarea familie în comuniune cu Hristos prin Biserică),

– perechea de naşi (modelele şi martorii dragostei mirilor care îi conduc în apropierea spre Hristos).

Metodologie: cursul are un caracter pastoral, subliniindu-se caracterul personal al mesajului creştinismului ortodox şi încercând prin metoda dialogică a dezvălui înţelesul cât mai profund al învăţăturii Bisericii despre căsătorie şi familie.

Caracterul sesiunilor: informative (catehetice), formative (participarea la Sfânta Liturghie şi sacramentul mărturisirii şi al euharistiei).

Organizarea sesiunilor

Sesiunile informative (4 sesiuni): o dată pe săptămână, timp de o lună cu o durată de 2 ore pe sesiune. La cel puţin una dintre sesiuni e necesară participarea naşilor (în special la tematica rituala şi antropologică).

Sesiunile formative: participarea la fiecare liturghie duminicală (4), spovedanie (cel putin puţin una) şi euharistie.

Sesiunea 1. Căsătoria: antropologie creştină şi sacrament în Hristos (de ce Căsătoria?), incursiune pastorală în psihicul, spiritualitatea şi mentalitatea mirilor; Familia: formarea de personalităţi; Familia: Biserică domestică; Valorile şi virtuţile creştine.

Sesiunea 2. Căsătoria: rit sacramental; Căsătoria în Sfanta  Scriptură: Vechiul Testament şi Noul Testament; Căsătoria în teologia patristică; Căsătoria: dimensiune juridica (diferenţa ontologică între căsătoria civilă şi cea creştină); Căsătoria: Sfintele Taine, rugăciune, şi formare interioară.

Sesiunea 3. Căsătoria: sexualitate şi intimitate; Căsătoria: iconomie de familie, educaţie şi formare a copiilor, Psihologie şi Viaţă Conjugală; Căsătoria: O comunitate de viaţă, dragoste şi credinţă.

Sesiunea 4. Pericolele din căsătorie şi familie; Adulterul; Separare; Divorţul; Violenţa în familie; Viciile: dependenţa de droguri, alcoolism şi altele. Alte pericole: avort: negarea vieţii. Omucidere şi Sinucidere.

Cursul se va încheia prin Sfânta Taină a Cuniniei, când înainte de a începe ritul căsătoriei, mirii şi naşii vor răspunde la întrebarea preotului: „Credeţi în Sfânta Taină a Cununiei?

E nevoie de un Curs Prematrimonial în BOR?

 Luni, 27 iunie 2011 la Palatul Episcopal din Cluj-Napoca în întrevederea pe care am avut-o cu Înalt Preasfinţia Sa, Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului  i-am propus întocmirea unui Curs Prematrimonial pentru tinerii ce urmează a se căsători.

De ce acest curs?

Din practica de zi cu zi în Biserica noastră am observat că, mulţi din cei ce se căsătoresc nu cred şi nici nu-i interesează ce se petrece în respectivul sacrament. Doresc să se cunune şi la Biserică pentru a da bine în poze şi a face cât mai somptuos evenimentul nunţii lor.

Mulţi dintre naşi nici nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se petrece, scopul lor fiind numai unul de fală şi financiar pentru miri. Afirmaţia adresată preotului: “Părinte făceţi cât mai scurtă slujba” sau lovirile peste cap a mirilor când îmbucă din pişcotul cu miere, sunt tot mai frecvente.

Ca să nu amintim garderobe de “bară” deplasate de contextul  evenimentului din partea naşelor care ar putea fi încadrate mai mult ca vestimentaţie de Centură decât pentru o nuntă. Sau neparticiparea mirilor, nici măcar la strigările din Biserică şi alte şi alte detalii, iar pentru ca tabloul să fie complet voalul miresei, simbol al fecioriei, este purtat astăzi de toate concubinele şi divorţatele…

Acestea sunt mici elemente care ar putea fi văzute de criticii Bisericii ca elemente de “modernizare” faţă de “mentalitatea tradiţionalistă” cu care adesea noi creştinii practicanţi suntem catalogaţi, însă ele descoperă ceva mult mai ascuns: dezinteresul şi lipsa de considerare pentru taina nunţii.

Urmările sunt evidente: mirii nu mai apar la biserică decât la “înmormântarea” lor sau la vreun botez, divorţurile, lipsa de înţelegere şi violenţa din familie, etc. sau chiar mărturia deschisă de luptători împotriva Bisericii a celora ce odinioară erau miri sau naşi.

Ce e de făcut?

Dacă mergem în aceeaşi direcţie e posibil ca însăşi creştinii adevăraţi să fie smintiţi plus că vom da răspuns la judecată pentru cum am afirmat valorile şi credinţa în Hristos şi ce exemplu am dat celor ce nu cred.

Cine se va împotrivi acestui Curs Prematrimonial?

Mirii şi naşii care nu cred în taina nunţii şi vin acolo ca la teatru, vor fi scandalizaţi: Cum să mergem la Biserică să ne înveţe popa? De ce să-mi zică ăla că eu am trăit în desfrânare atâţia ani? De ce să merg acolo dacă nu mă interesează…”

Apoi, vor fi elemente din cler care se vor împotrivii: “popi afacerişti” care nevoiţi fiind să facă sesiuni de formare şi informare cu mirii din cauza “neplăţii” materiale a muncii lor se vor vedea atacaţi, ca să nu amintim de nunţile la foc automat de 20 de minute una după alta din oraşe cu costuri alarmante că se răceşte supa…

Apoi, spiritele debusolte dintre creştini care confundă Biserica cu statul: dacă statul căsătoreşte în limitele legii pe toată lumea, de ce Biserica să nu facă acelaşi lucru?

Postmodernitatea în care trăim, pe creştinii care dorim să-l imităm pe Hristos cât mai mult, ne poate înghite dacă nu afirmăm antropologia noastră în tot, iar taina nunţii şi mărturia ei constantă în lumea aceasta e o necesitate pentru conformarea vieţii noastre în Hristos.