Arhive blog

Munţii Bârgăului şi Turismul Dracula

Muntii Bargaului – Muntii lui Dracula

Muntii Bargaului – Muntii lui Dracula

Transilvania şi judeţul Bistriţa-Năsăud, în contextul postmodernităţii şi al globalizării, fără turism, agricultură şi mici meşteşuguri e la limita imposibilului să se dezvolte. În acest cadru, dezvoltarea miturilor prin care fiecare zonă este cunoscută este esenţială.

Dacă ne gândim la zona de est a judeţului Bistriţa-Năsăud: Ţara Bârgăului, Munţii Bârgăului şi calea spre Bucovina şi Moldova: Pasul Borgo, cea mai mare atracţie universală o reprezintă fără îndoială mitul Dracula, mina de aur a judeţului, neexploatată.

Celebrul roman, omonim al lui Bram Stoker, care pune Bistriţa în conştiinţa universală începe cu descrierea reşedinţei de judeţ şi a zonelor limitrofe, unde autorul crează castelul imaginar al contelui Dracula.

Transilvania Medievala

Transilvania Medievala

Faptul că filmele şi cartea  sunt cel mai cunoscut lucru despre Transilvania peste tot în lume, reprezintă cea mai mare publicitate a judeţului transilvănean, care face din Bistriţa-Năsăud o destinaţie universală. De aici, Munţii Bârgăului – Munţii lui Dracula reprezintă un punct central pentru viitorul turistic.

 În prezent, Prundul Bârgăului – capitala Ţării Bârgăului are numai câteva atracţii turistice: 2 biserici, una monument istoric: Sfântul Nicolae (1837), Rezervaţia Naturală Piatra Fâtânele, câteva pensiuni, mai multe magazine, câteva baruri muzicale, legătură asfaltată cu Cluj-Napoca, Suceava, peisaje montane atractive, etc.

Însă, Prundul Bârgăului nu are nici un muzeu, sau bibliotecă publică, nici o galerie, nici un centru de informare turistică, nici un teren sportiv pregătit pentru public, nici o reţea de transport public, etc. Adică, un nivel de ofertă turistică şi infrastructură extrem de modest, care nu permite depăşirea turismului din trecut. Atunci, ce e de făcut şi cum?

La fondul turistic anterior prezentat, mai e însă nevoie de multe lucruri pentru ca Prundul Bârgăului să devină o destinaţie turistică, un brand turistic. În această ecuaţie primarul reprezintă un pion esenţial în devenirea turistică a Prundul Bârgăuluiului.

Mai întâi, acesta trebuie să aibă interes, o atitudine de deschidere şi o ambiţie în acest sens, adică să fie interesat de turism, apoi să pregătească şi să aplice câteva posibile proiecte care să aducă la Prundul Bârgăului turişti.

Bistrita Turism

Bistrita Turism

Primul lucru pe care viitorul primar poate să-l facă este o întâlnire a tuturor operatorilor turistici din Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Colibiţa, Miţa, Tiha Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi Piatra Fântânele şi autorităţile locale din aceste localităţi implicate în alcătuirea unui circuit turistic la Prundu Bârgăului – Capitala Munţilor Bârgăului.

Această întâlnire trebuie să aibă ca şi finalitate un acord comunal de promovare internaţională a Prundul Bârgăuluiului la marile agenţii şi târguri din turismul internaţional şi o pagină web pe care să fie toate informaţiile turistice actualizate ale tuturor agenţilor angajaţi în circuitul turistic.

Apoi edilul trebuie să-şi concentreze acţiunea publică în crearea şi expoatarea posibilei imagini turistice a Prundu Bârgăului, în conturarea ofertei de atragere a turismului în Ţara Bârgăului.

Stoker BT

Stoker BT

Prundu Bârgăului – Capitala Ţării Bârgăului, capitala Munţilor lui Dracula este brandul care ar aduce în comună şi în zonă un număr impresionant de turişti străini.

Însă pentru a crea acest brand e nevoie de o serie de paşi: 1. Crearea unui muzeu comercial Dracula (fonduri europene); 2. Construirea unui parc de distracţii: Dracula (fonduri europene); 3. Alcătuirea unui circuit turistic al Munţilor Dracula; 4. Festival Internaţional de Film Dracula; 5. Suveniruri bine gândite cu Dracula care să fie comercializate. Fostele Centre de Cojocărit şi Ceramică Populară cunoscute în trecut ca şi o faimă a Prundului Bârgăului trebuie redeschise şi introduse în circuitul economic destinat turismului, etc. Dracula reprezintă cheia pentru un turism de mase.

În strânsă legătură pentru exploatarea mitului Dracula, este şi turismul cultural prin  Centrele Creştine pentru Tineret la care trebuie deschis un muzeu al satului (într-o încăpere), la care va fi şi sediul centrului de informare turistică. Muzeul sătesc trebuie gândit şi ca muzeu al pădurilor, în care să fie descris tot procesul tehnologic arhaic al prelucrării lemnului.

Introducerea ceramicii de la Bârgău într-un circuit turistic – comercial reprezintă cadoul ideal de întoarcere acasă a turiştilor străini.

În strânsă legătură cu acesta este şi turismul de agrement: teren de escaladări la Prundu Bârgăului, pârtie de schi, precum şi lansarea Brandului – Colibiţa – lacul de Ozon.

Bistrita Turism 2

Bistrita Turism 2

Turismul non-convenţional atrage an de an tot mai multă lume, iar România reprezintă un teren virgin în acest sens: concursurile internaţioanle de grafiti şi operele rezultate reprezintă un magnet de atragere de turişti tineri şi nu numai. Situaţia deplorabilă din perspectivă estetică a multor case din comunele bârgăuane poate deveni un punct central al ofertei turistice prin concursuri internaţionale de grafiti pe faţadele caselor. Pereţii cenuşii ai Ţării Bârgăului devenind povestea vie a picturilor gigantice cu mesaj postmodern şi sincretism artistic.

În concluzie, mitul Munţii lui Dracula, mitul muzeului pădurilor, brandul Colibiţa – lacul de Ozon, terenul de escaladări, arta grafiti pe case dacă ar fi aplicate de către viitorii primari ai ţinutului Bârgău, atunci Prundu Bârgăului şi toată zona ar deveni o metropolă a turismului în România şi Europa.

Prof. Florin I. Bojor

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Suntem pe aceeaşi axă: profilul viitorului primar al Bistriţei. Dacă în articolul anterior cu acelaşi subiect central, primarul Bistriţei 2012 – 2016 am analizat problema credibilităţii internaţionale a acestuia şi nevoia de credibilitate internaţională înainte de a accede la această funcţie. Acum este cazul să ne axăm pe un posibil plan de dezvoltare a Bistriţei axat pe turism. Este acceptat în unanimitate faptul că turismul reprezintă în secolul XXI o ramură puternică a economiei, în multe zone fiind îndeletnicirea principală a populaţiei.

Bistriţa în ultimii ani a înregistrat o creştere a numărului de vizitatori din străinătate, însă o diminuare constantă a turismului naţional. În total, turismul din Bistriţa înregistrează aproximativ 10.000 de vizitatori anual. Un număr infim pentru potenţialul pe care Bistriţa poate să îl ofere.

În prezent, Bistriţa are un centru istoric, câteva hoteluri, un muzeu cu câteva anexe, o bibliotecă judeţeană, câteva biserici monument istoric, câteva organizaţii culturale active, două cluburi sportive divizionare, câteva baruri muzicale, un centru de informare turistică, legătură asfaltată cu Cluj-Napoca, Suceava şi Târgu-Mureş, legătură feroviară cu Cluj-Napoca, Bucureşti, etc. Adică, un nivel de ofertă turistică şi infrastructură modest, care nu permite depăşirea turismului din trecut. Atunci, ce e de făcut şi cum?

La fondul turistic anterior prezentat, mai e însă nevoie de multe lucruri pentru ca Bistriţa să devină o destinaţie turistică, un brand turistic. În această ecuaţie primarul reprezintă un pion esenţial în devenirea turistică a Bistriţei.

Grafiti Bistrita Transilvania

Grafiti Bistrita Transilvania

Mai întâi, acesta trebuie să aibe interes, o atitudine de deschidere şi o ambiţie în acest sens, adică să fie interesat de turism, apoi să pregătească şi să aplice câteva posibile proiecte care să aducă la Bistriţa turişti.

Primul lucru pe care edilul urbei poate să-l facă este o întâlnire a tuturor operatorilor turistici şi autorităţile locale implicate în alcătuirea unui circuit turistic la Bistriţa. Această întâlnire trebuie să aibe ca şi finalitate un acord orăşenesc de promovare internaţională a Bistriţei la marile agenţii şi târguri din turismul internaţional şi o pagină web pe care să fie toate informaţiile turistice actualizate ale tuturor agenţilor angajaţi în circuitul turistic.

Apoi edilul trebuie să-şi concentreze acţiunea publică în crearea şi expoatarea posibilei imagini turistice a Bistriţei, în conturarea ofertei de atragere a turismului la Bistriţa.

Festivalul Ioan Căianul Românul - Il Transilvano

Festivalul Ioan Căianul Românul - Il Transilvano

Cel mai mare bun turistic al Bistriţei care în prezent este trecut cu vederea, deşi reprezintă o mină de aur mondială, îl reprezintă mitul Dracula. Celebrul roman, omonim al lui Bram Stoker, care pune Bistriţa în conştiinţa universală începe cu descrierea oraşului şi a zonelor limitrofe unde se află castelul imaginar al contelui Dracula. Faptul că filmele şi cartea  sunt arhicunoscute peste tot în lume, reprezintă cea mai mare publicitate a urbei transilvănene, care face din Bistriţa o destinaţie universală.

Bistriţa – oraşul lui Dracula este brandul care ar aduce în oraş şi în zonă un număr impresionant de turişti străini, inclusiv din Asia, America Latină, America de Nord sau Africa. Însă pentru a crea acest brand e nevoie de o serie de paşi: 1. Crearea unui muzeu comercial Dracula (fonduri europene); 2. Construirea unui parc de distracţii: Dracula (fonduri europene); 3. Alcătuirea unui circuit turistic al oraşului Dracula; 4. Festival Internaţional de Film Dracula; 5. Suveniruri bine gândite cu Dracula care să fie comercializate, etc. Dracula reprezintă cheia pentru un turism de mase.

Alt mit neexpluatat îl reprezintă Ioan Căianul Românul, călugăr franciscan, primul compozitor de muzică cultă şi organist român – Codex Cainoni. În acest sens, catedrala evanghelică din Bistriţa şi orga acesteia reprezintă creuzetul necesar unui festival internaţional de orgă, Il Transilvano, după celebra carte de muzică. Iar Bistriţa să devină capitala orgii din România şi implicit destinaţie a turismului cultural. Momentan numai Festivalul Internaţional „Nunta Zamfirei” atrage folclorul internaţional la Bistriţa.

Centrul Balnear Sarata Transilvania

Centrul Balnear Sarata Transilvania

În strânsă legătură cu acesta este şi turismul de agrement: teren de golf la Bistriţa, pârtie de schi şi Centru Balnear cu apă sărată şi săruri la Sărata.

Turismul non-convenţional atrage an de an tot mai multă lume, iar România reprezintă un teren virgin în acest sens: concursurile internaţioanle de grafiti şi operele rezultate reprezintă un magnet de atragere de turişti tineri şi nu numai. Situaţia deplorabilă din perspectivă estetică a multor blocuri din oraş poate deveni un punct central al ofertei turistice prin concursuri internaţionale de grafiti pe blocuri. Pereţii cenuşii ai Bistriţei devenind povestea vie a picturilor gigantice cu mesaj postmodern şi sincretism artistic.

La toate acestea, prezenţa unui aeroport la Bistriţa ar fi corolarul macrodezvoltării oraşului. În Spania, aeroportul Girona prin prezenţa companiei Ryanair a pus oraşul pe harta economică a Spaniei. Un aeroport Ryanair la Bistriţa ar aduce infrastructura necesară exploatării la maxim a punctelor anterior exprimate şi în plus cheia comunicaţiilor aeriene civile a României.

În concluzie, mitul Dracula, mitul Ioan Căianul Românul, apa sărată de la Sărata, arta grafiti pe blocuri, aeroportul dacă ar fi aplicate de către viitorul primar, atunci Bistriţa ar deveni o metropolă a turismului în România şi Europa.

Prof. Florin I. Bojor