Arhive blog

Greva de la Leoni sau creştinism contra capitalism şi comunism

Greva de la Leoni sau crestinism contra capitalism si comunism

Florin Bojor: Greva de la Leoni sau crestinism contra capitalism si comunism

În vara anului 2002 eram la liceu, când am auzit că va veni la Bistriţa un mare investitor german – Leoni – care va face viaţa bistriţenilor mai bună. Atunci m-am bucurat că lumea o să aibă de lucru şi o să fie mai bine pentru bistriţeni. De atunci au trecut 15 ani în care am înţeles că nu e suficient să ai de lucru, trebuie să fii şi plătit corect pentru ceea ce lucrezi.

Ziele acestea am aflat din presa locală că muncitorii de la Leoni au intrat în grevă. Motivul? Salariile.

Presa naţională de la Bucureşti nu este interesată să informeze România că la Bistriţa câteva mii de persoane cer salarii corecte. Sunt mult mai importante bârfele politicienilor bucureşteni decât viaţa muncitorilor bistriţeni…

Acum se pune problema: care e preţul corect pentru munca unui muncitor?

Dacă ne luăm după capitalism preţul corect al muncii unui muncitor este supravieţuirea. Adică omul trebuie să câştige atâta cât să se poată alimenta şi să nu moară de foame până luna viitoare când ia salariul.

Profitul este numai al patronului, căci el dă de lucru şi oamenii sunt unelte vorbitoare în dorinţa de îmbogăţire a acestuia: patronul strânge capital să investească şi să investească ca să fie din ce în ce mai bogat. Dacă muncitorul mai are şi familie de întreţinut, problema lui, cum ar zice Preşedintele României: „Ghinion…”

Comunitatea sau statul sunt o greutate în plus pe umerii patronului, adică armata de birocraţi care sug „sângele” patronului.

Dacă ne luăm după comunism preţul corect al muncii unui muncitor este prosperitatea şi dezvoltarea comunităţii. Adică omul trebuie să câştige atâta cât să se poată alimenta şi să nu moară de foame până luna viitoare când ia salariul.

Profitul este numai al comunităţii – statul, căci comunitatea, adică poporul muncitor prin partidul muncitoresc dau de lucru şi oamenii sunt tot unelte vorbitoare în dorinţa de a duce ţara pe cele mai înalte piscuri ale dezvoltării. Muncitorul nu are nimic, totul este a comunităţii, a statului şi a partidului.

Totuşi dacă muncitorul mai are şi familie de întreţinut, statul are ceva grijă ca ei să nu moară de foame, căci trebuie educaţi cu ideea că „partidul e în toate cele ce sunt” şi nu e voie să existe patroni.

Din păcate, nu ne mai luăm după creştinism unde preţul corect al muncii unui muncitor este binele comun, adică echilibrul dintre o viaţă bună personală a fiecărui muncitor şi prosperitatea comunităţii, a statului şi a patronului. Adică omul trebuie să câştige mai mult decât propria alimentaţie pentru a putea dărui şi celor dragi din plata muncii lui (mâncare, îmbrăcăminte, cazare, transport, turism, comunicaţii, relaxare, cultură, etc.).

Profitul este împărţit după echilibru între muncitor, patron şi comunitate – stat. Acest echilibru în care toţi rămân cu ceva în plus este preţul corect al muncii unui muncitor.

Astfel, capitalismul şi comunismul sunt dezechilibre în care fie patronul ia profitul, iar muncitorul şi comunitatea sunt la limita supravieţuirii, fie statul şi partidul muncitoresc iau profitul, iar patronul nu există şi muncitorul este tot la limita supravieţuirii.

Cât despre greva muncitorilor de la Leoni Bistriţa, se pare că plata muncii lor nu asigură nici măcar supravieţuirea lor şi a familiilor lor, iar banii pentru dezvoltarea comunităţii sunt prost administraţi de politicieni, dar asta e o altă discuţie.

Astfel, salariile slabe fac ca muncitorii să nu mai fie motivaţi să lucreze, să se umple de ură faţă de patroni, de invidie faţă de ingineri şi de răutate faţă de comunitate. Iar copiii lor, adică elevii mei să viseze să plece din România cât mai repede cu putinţă, dezamăgiţi de lăcomia patronilor şi proasta administrare a politicienilor.

În concluzie, greva de la Leoni este un motiv de meditaţie pentru prezentul şi viitorul copiilor noştri. Ce alegem: capitalism, comunism sau creştinism?

Prof. Florin I. Bojor

P.S. Greva de la Leoni a încetat cu câştig de cauză pentru capitalism. Declaraţia Prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud, domnul Ovidiu Frenţ, mediator în conflictul de muncă arată victoria capitalismului sălbatic: „Sunt conștient de faptul că salariile din fabricile Leoni (ca și din toată România) sunt sub nivelul pretențiilor și al aprecierii noastre personale a muncii, dar trăim într-o piață liberă în care regula de bază este cea a raportului cerere-ofertă, iar România a atras investitori tocmai prin costul mai mic al muncii în comparație cu alte țări. Știu și că un investitor internațional va muta fără remușcări capacitățile de producție acolo unde știe că poate realiza calitate și profit.”