Arhive blog

De ce n-am aduce la Bistrița Muzeul Literaturii Române?

De ce n-am aduce la Bistrița Muzeul Literaturii Române?

Posibilul Sediu al Muzeului National al Literaturii Romane

Posibilul Sediu al Muzeului National al Literaturii Romane

– Scrisoare deschisă către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud –

Stimate domnule președinte și stimați domni și doamne consilieri,

Limba este maxima identitate națională a unei țări, iar literatura unei limbi este mărturia existenței acesteia. Însă se pare că pentru români acest lucru nu are aproape nici o valoare, astfel de mai multe luni operele originale ale marilor autori români zac într-un beci din București. Mai precis, Muzeul Literaturii Române e în pragul desfințării după ce a fost scos afară din sediu, iar cărțile și documentele identității noastre naționale duse în beciul de la Casa Scânteii din București.

Stimați aleși, subsemnatul Bojor Florin Ioan, simplu cetățean, mă adresez domniilor voastre cu rugămintea de a aduce la Bistrița maxima comoară a limbii române în clădirea fostului Tribunal Bistrița-Năsăud, aflată acum în proprietatea Consiliului Județean BN și propusă spre reabilitare.

Fostul Tribunal Bistrita-Nasaud

Fostul Tribunal Bistrita-Nasaud

Astăzi, patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române se află în gestiunea Ministerului Culturii, iar municipalitatea București are doar autoritatea administrativă a instituţiei. De 12 ani luptele de la centru au fost prea mari pentru a se găsi o soluție pentru acest muzeu, de aceea, prin venirea și expunerea documentelor la Bistrița, atât Primăria București, cât și Ministerul Culturii ar scăpa de o grijă în plus. Cei care vor face mare zarvă în eventualitatea venirii la Bistrița a acestui tezaur nebăgat în seamă, vor fi cirezile de falși scriitori care au chefuit în cârciuma de la muzeu în tot acest timp.

Ce ar aduce Bistriței și județului un astfel de muzeu?

1. Bani. Clădirea fostului Tribunal Bistrița-Năsăud ar fi destinația ideală pentru Muzeul Național al Literaturii Române datorită poziției centrale în oraș și județ. Astfel, ar fi o atracție turistică culturală de excepție a județului Bistrița-Năsăud, iar printr-o reabilitare adecvată ar fi un adevărat muzeu de talie europeană. Prin urmare, vizitatorii ar aduce bani direcți – biletele de intrare și indirecți, prin turiști în special.

2. Renume. Municipiul Bistrița și județul ar fi puse prin Muzeul Național al Literaturii Române pe harta de maximă importanță a culturii și limbii române.

3. Locuri de muncă prin angajări la Muzeul Național al Literaturii Române.

4. Cultură și educație. Prezența Muzeului Național al Literaturii Române în județul nostru ar fi un ajutor în plus pentru educarea noilor generații de bistrițeni și ardeleni.

5. Românism. În fața disputelor cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, prezența muzeului în nordul țării ar contribui la întărirea conștiinței naționale.

Florin Bojor - OMNIUM Barcelona

Florin Bojor – OMNIUM Barcelona

6. Diversitate. Dacă Bistrița are o mare moștenire săsească, prin Muzeul Literaturii Române atractivitatea internațională față de oraș ar crește.

7. Apropierea de Basarabia. Este cunoscut faptul că Bistrița este situată pe axa Chișinău – occident, iar județul nostru este numai de tranzit pentru basarabeni. Muzeul Literaturii Române la Bistrița ar fi un popas al viitoarei uniri cu Republica Moldova.

În concluzie, Muzeul Național al Literaturii Române este în pragul prăpastiei, iar Consiliul Județean Bistrița-Năsăud îl poate salva pentru binele întregului neam românesc!

Vă mulțumesc și vă întreb: De ce n-am aduce la Bistrița Muzeul Literaturii Române?!

Prof. Florin I. Bojor – autor al Dicționarului Român – Catalan / Catalan – Român

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

Consiliul Judetean Bistrita - Nasaud

Consiliul Judetean Bistrita – Nasaud

Ieri, 21 decembrie 2012, am adresat Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud o scrisoare deschisă în care cer, în calitate de cetăţean cu drepturi depline, lămuriri asupra criteriilor discriminatorii şi exclusiviste de la concursul pentru postul de Director (Manager) la Centrul Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud.

Aici aveţi textul scrisorii deschise:

În Atenţia Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud,

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

– Scrisoarea deschisă –

              Administraţiile politice se schimbă, dar mentalitatea partidică continuă? Peste tot se vorbeşte despre schimbare, dar de ce tinerii nu sunt lăsaţi să participe la schimbare?

            Subsemnatul Bojor Florin Ioan doresc să particip la concursul pentru manager (director) la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. În calitate de cetăţean român cu drepturi depline, orice persoană are dreptul de a participa la orice concurs pentru o funcţie publică. Aceasta este până când apar criteriile de selecţie, criteriile de depunere a dosarului de candidat: unele legitime, altele discriminatorii, parcă făcute pentru cel care e aşteptat să câştige…

            Prin urmare, văzând anunţul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud din 3 decembrie 2012 în care era prezentat concursul pentru postul de manager (director) la Centrul Judeţean pentru Cultură, Bistriţa-Năsăud, am dorit să mă înscriu şi eu la acest concurs. Dacă într-un articol din presă, publicat pe 27 noiembrie 2012, în ziarul Răsunetul, erau menţionate mai multe detalii privind concursul, inclusiv numele presupusului câştigător…; eu nu am dorit să cred acestea şi de aceea, mă adresez organizatorilor acestui concurs pentru a mă lămuri asupra criteriilor nelegitime şi incoerente din perspectiva mea pentru obţinerea acestui post de conducere.

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

La o simplă analiză a textului care cuprinde cerinţele şi paşii metodici pentru obţinerea postului, observăm că acesta este aproximativ identic cu cel publicat de fosta conducere a Consiliului Judeţean – decizia nr. 1645/ 26.03.2010 semnată de către domnul Liviu-Mihai Rusu, Preşedinte CJ. Acolo, ca şi în cazul deciziei nr. I/B/ 8925 din 3.12.2012 semnată de către domnul  Florin-Grigore Moldovan, Administrator Public, se găseşte aceeaşi prerogativă discriminatorie pentru toţi tinerii din România: „vechime de minim 5 ani în specialitatea studiilor absolvite”.

E normal ca la un concurs de acest nivel să se ceară experienţă culturală în domeniu, justificată prin organizarea de entităţi şi activităţi culturale, dar este ilogic să se ceară această vechime profesională în specialitatea studiilor absolvite. De ce?

1. Capacitatea de director la cultură nu are nici o legătură cu vechimea profesională de inginer, medic, profesor sau economist, etc. Dacă ar fi aşa, atunci pentru cultură ar fi necesară o facultate proprie: „facultatea de cultură” şi nu există aşa ceva…

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

De ce un tânăr nu poate fi Director la Centrul Cultural Judeţean Bistriţa-Năsăud?

2. Criteriul de 5 ani de vechime în specialitatea profesională a studiilor superioare absolvite este exclusivist, discriminatoriu şi nu permite tinerilor să participe la concurs. Spre exemplu, eu am lucrat în străinătate în aproape toate sectoarele de activitate economică, iar de când am revenit în România sunt profesor în specialitatea studiilor mele cu o vechime de 2 ani.

Chiar dacă în domeniul meu a dat Dumnezeu să obţin nota 10 la ultimul examen de titularizare în învăţământ, se pare că trebuie să îmbătrânesc pentru a putea să particip la concursul pentru director la cultură. Numai peste 3 ani voi avea vârsta profesională de a participa la acest concurs. Vârstă care poate să aibă legătură cu competenţa la catedra didactică, dar nu are nici o legătură cu competenţa culturală. De aceea, această condiţie este abuzivă…

3. A participa la un concurs, nu înseamnă că îl şi câştigi. Atunci de ce Consiliul Judeţean stă cu frica în sân că un tânăr poate învinge candidaţii experimentaţi în vârstă?

Consiliul Judetean Bistrita - Nasaud

Consiliul Judetean Bistrita – Nasaud

4.  Criteriul de 5 ani de vechime profesională la cultură este nedrept faţă de alte posturi mult mai importante de conducere a judeţului. Dacă pentru postul de Administrator Public, mai întâi, prin Hotărârea nr. 26 a CJ Bistriţa-Năsăud, din martie 2009, s-a stabilit ca şi criteriu pentru ocuparea funcţiei de administrator public – vechimea în specialitate de minim 8 ani (concurs câştigat de domnul Vasile Negruşeri), mai apoi, la concursul din vara aceasta 2012, făcut sub noua conducere a CJ Bistriţa, acest criteriu s-a redus la – vechimea în specialitate de minimum doi ani (anunţul din 19.07.2012 pentru ocuparea postului de administrator public).

Atunci să înţeleg că pentru unele posturi se pot reduce criteriile şi pentru altele, nu? Sau, pentru cultură e nevoie de 5 ani de experienţă profesională şi pentru administrator public numai de 2 ani? De când cultura este mai dificilă decât administrarea vieţii populaţiei?

Mă adresez Consiliului Judeţean printr-o scrisoare deschisă presei şi publicului larg pentru ca onestitatea, dreapta socotinţă, transparenţa, echitatea şi oportunitatea de şanşe, să troneze în societatea românească în general şi în special în comunitatea bistriţeană.

Vă mulţumesc frumos!

Prof. Florin I. Bojor