Arhive blog

De ce Bistriţa nu este la Târgul de Turism al României?

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Toţi românii ştiu că în Bucureşti se învârt cei mai mulţi bani din ţară. Deci, acolo sunt cei mai mulţi potenţiali turişti care ar putea veni la Bistriţa şi în judeţul nostru. Însă aleşii noştri locali nu văd acest lucru… Astfel, la Târgul de Turism al României din Bucureşti, nici oraşul şi nici judeţul nostru nu au fost prezente!

Între 25 şi 28 februarie 2016 a avut loc la Bucureşti ediţia cu numărul 35 a Târgului de Turism al României. Prilejul perfect pentru ca turiştii bucureşteni, oamenii de afaceri din turismul naţional şi internaţional să afle despre atracţiile noastre turistice locale.

Însă ce să vezi, Primăria municipiului Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud lipsesc dintre expozanţi. Spre deosebire de vecinii noştri din Suceava, Cluj-Napoca, Baia Mare, Alba Iulia şi Satu Mare, noi bistriţenii nu am avut stand de prezentare al oraşului şi al judeţului.

Targul de Turism Romania

Targul de Turism al Romaniei

Cu astfel de publicitate turistică, se înţelege de ce bucureştenii îi spun oraşului nostru Bistriţa-Năsăud şi judeţului nostru Bistriţa.

Singura prezenţă bistriţeană la târg este una privată, care vine în special cu oferte pentru străinătate. În timp ce, autorităţile noastre nu par a fi interesate de astfel de manifestări ale industriei turistice.

În concluzie, ca simplu cetăţean mă întreb: dacă noi nu suntem reprezentaţi la târguri de specialitate din turism, de ce investim o căruţă de bani în reabilitări, în cumpărarea de terenuri la Colibiţa, în centre de informare turistică, în evenimente culturale, în plata funcţionarilor ce trebuie să dezvolte turismul?

Şi în cele din urmă, oare de ce nu vor aleşii bistriţeni să ne facem reclamă la Bucureşti?

Prof. Florin I. Bojor

Vrem turişti la Bistriţa: Turnul Dogarilor este soluţia!

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Turnul Dogarilor din Bistriţa Foto: Vlad Mureşan

Bistriţa a fost pusă pe harta lumii de către un irlandez – Bram Stoker – care nu a fost niciodată aici. De mitul „Dracula” nu este om în occident care să nu fi auzit, însă bistriţenii nu ştiu să scoată niciun ban din această poveste de milioane…

Primăria Bistriţa deschide centru după centru de informare turistică, Consiliul Judeţean BN realizează strategie după strategie, în societate se vorbeşte în sus şi-n jos despre venirea turiştilor la Bistriţa. Şi totuşi ce să vadă, ce să facă?

Mai nou, după investiţia de milioane de euro în reabilitarea unor pasaje din centrul vechi (axe turistice), Primăria Bistriţa şi partidele politice pregătesc betonierele să astupe posibila mare atracţie a oraşului: Turnul Dogarilor.

Se pare că activiştii comunişti au fost mult mai inteligenţi în a atrage turişti la Bistriţa şi au făcut după romanul <Dracula> un hotel la Piatra Fântânele (Hotel Dracula) şi un hotel în oraş (Coroana de Aur), însă politicienii din partidele politice nu realizează acest potenţial imens pe care îl are Bistriţa.

Atunci comuniştii au respectat moştenirea istorică şi pe terenul alăturat Turnului Dogarilor nu au ridicat niciun bloc, cum au ridicat afaceriştii partidelor politice pe orice palmă de pământ din oraş făcând multe zone irespirabile.

Acum, în tot oraşul numai palma de pământ a Turnului Dogarilor pare a fi neocupată de betonierele afaceriştilor politici. Şi atunci, soluţia de milioane: facem skatepark! Lovim doi iepuri deodată: închidem gura unor tineri şi ne umplem betonierele de bani.

Dar cu turismul ce facem? Îl betonăm şi pe el?

Oare nu ar fi mai bine să transformăm Turnul Dogarilor dintr-un morman de pietre într-o piatră vie a oraşului nostru?

Cum ar fi să învăţăm din exemplul cetăţii Alba Iulia, unde zilnic un grup de oameni îmbrăcaţi ca în secolul al XVIII-lea fac schimbul de gardă sub privirea a zeci şi sute de turişti?

Cum ar fi ca Bistriţa să aibă propria gardă medievală şi zilnic să facă acest schimb de gardă într-un marş de la Biserica Evanghelică la Turnul Dogarilor?

Cum ar fi să învăţăm din exemplul oraşului roman Italica de lângă Sevilla, locul de naştere al împăratului Traian, unde elevii sunt îmbrăcaţi în haine romane ca să li se explice istoria locului?

Cum ar fi ca elevii din Bistriţa să fie îmbrăcaţi în haine medievale în cadrul unor evenimente menite să-i facă să cunoască istoria oraşului pentru a-l iubi?

Cum ar fi să legăm Turnul Dogarilor şi activităţile turistice ce se pot face aici de mitul Dracula?

Toate acestea doar ni le putem imagina, căci gândul partidelor politice este la betoniere…

Prof. Florin I. Bojor

Ar ajuta un Muzeu al Pădurii turismul bistrițean?

Centura Bistritei prin Padurea Codrisor

Ar ajuta un Muzeu al Pădurii turismul bistrițean?

În România nu există un Muzeu al Pădurii… De altfel, acest tip de muzeu este relativ nou în Europa. Lângă Barcelona încă se lucrează la construirea primului muzeu din Spania. Cel mai vechi este cel din Finlanda de la Lusto inaugurat în 1994.

Legat de natură avem mai multe tipuri de muzee în România: muzeu de științe ale naturii (Târgu Mureș, Suceava), muzeu de istorie naturală (Sibiu), muzeu zoologic (Cluj-Napoca), muzeu cinegetic (Posada), muzeu de mineralogie (Baia Mare), grădină botanică (Cluj-Napoca), grădină zoologică (Târgu Mureș), parc dendrologic (Arcalia), muzeu etnografic – secția prelucrarea lemnului (Cluj-Napoca, Câmpulung Moldovenesc), etc.

Un muzeu al pădurii este selectarea și unificarea unor aspecte din aceste tipuri de muzee sub impactul culturii ecologice. Astăzi trăim într-o societate cu o sensibilitate crescândă la problemele naturii, iar timpul care va urma, pe fondul defrișărilor masive va accentua această conștiință sporită față de mediul care ne înconjoară.

Muzeul padurii - Spania, Sant Celoni

Muzeul padurii – Spania, Sant Celoni

Muzeul Pădurii pornește de la premiza armoniei dintre om și natură. Astfel, fauna și flora dintr-o zonă sunt prezentate învățătoresc pentru ca omul simplu să înțeleagă legătura dintre toate elementele naturii necesară vieții. De asemenea, exponatele sunt minuțios confecționate pentru a nu fi utilizate animale împăiate. Acestea sunt replici foarte bine executate în mărime naturală.

Muzeul Pădurii prezintă ca manifestare practică a acestei armonii om – natură utilizarea istorică a lemnului în gospodărie, de la metode și mijloace de prelucrare a lemnului la utilizarea cotidiană în viața omului.

Dincolo de latura expozițională, un muzeu al pădurii este un spațiu interactiv dotat cu restaurant, magazin cu produse bio și de pădure, sală de cinema, ateliere de meșteșuguri, pictură de peisaje și sculptură în lemn. Adică, soluția turistică perfectă pentru o zonă naturală frumoasă cum este județul nostru, dar care nu are atracții de destinație turistică.

Bistrita Turism

Bistrita Turism

Turiștii străini sunt interesați de natura României, însă pentru a ajunge la un monument al naturii din județul nostru e nevoie de timp, bani, condiție fizică, cunoștințe geografice, companie pe măsură, căi de acces, etc. Toate aceste aspecte fac din iubitorii de natură niște practicanți a unui tip de turism alternativ destinat numai cunoscătorilor și împătimiților. Or, turismul se face cu gândul la un număr de turiști care să susțină cât de mult economia locală. Astfel, mult mai mulți turiști pot petrece timp și cheltui bani într-un muzeu al pădurii decât cei care se aventurează în cucerirea unui munte, lac sau peșteră.

Cum cultura românească este o cultură a înfrățirii omului cu codrul, un muzeu al pădurii ar putea surprinde de la creația populară la creația scriitorilor și artiștilor bistrițeni inspirați de natură.

În sine, un muzeu al pădurii este o investiție normală, însă în mafia românească costurile ar putea fi extraordinare. De altfel, aceasta e marea problemă a inițiativelor bune din societatea civilă: mafia care umflă costurile făcând ca o investiție bună să ajungă nerentabilă…

Oricum, în ritmul defrișărilor din județ, generațiile viitoare vor avea nevoie de un muzeu al pădurii pentru a le aminti de ceea ce a fost și nu mai există…

Prof. Florin I. Bojor

Poate deveni Bistrița capitala tuturor Bistrițelor din Europa?

Bistrita - capitala tuturor Bistritelor din Europa

Bistrita – capitala tuturor Bistritelor din Europa

Pentru atragerea turiștilor la Bistrița s-au spart și se sparg bani grei. Se pare că nu găsim cheia succesului și îngropăm banii cu nemiluita. Nu reușim să ne punem pe harta Europei și a lumii, deși ar fi potențial. Mai mult, în ultimul timp chiar orașul Beclean ne-a întrecut la realizări turistice…

În acest peisaj sumbru, mă întreb cum i-ar sta Bistriței să fie capitală a celorlalte Bistrițe din Europa? Numele orașului nostru provine din limba slavă și are semnificația de repede/rapid sau inteligent. Există mai multe ape cu acest nume în Europa însemnând un curs de apă rapid, sălbatic (Albania, Slovenia, Polonia, Cehia, Kosovo, Slovacia, Bulgaria, Austria, etc.).

De asemenea în Europa găsim mai multe localități cu numele de Bistrița. Astfel:

1. în România pe lângă Bistrița Bârgăului găsim mai multe sate în județele Neamț (comuna Alexandru cel Bun – aici se află și mânăstirea cu icoana Sfintei Ana), Mehedinți (comuna Hinova), Vâlcea (comuna Costești – aici se află faimoasa Mânăstire Bistrița) și Bistrița Nouă în județul Olt;

2. în Slovenia există 8 sate cu numele Bistrica și orășelele Slovenska Bistrica și Ilirska Bistrica, iar Bohinjska Bistrica este o localitate cu muzeu și mare importanță arheologică;

3. în Polonia sunt 16 sate cu numele de Bystrzyca, multe cursuri de apă și două rezervații naturale, iar Bystrzyca Kłodzka din Silezia este un important centru turistic al țării;

4. în Cehia există 15 localități – Bystřice – între acestea fiind chiar o Bistriță Românească – Valašská Bystřice și alta a etnicilor germani, Bystřice (okres Benešov) și chiar o rezervație naturală cu numele de Bistrița;

5. în Slovacia: Banská Bystrica, cel de-al șaselea oraș al țării, cu un monument dedicat armatei eliberatoare române; Považská Bystrica (orășel cu peste 40.000 de locuitori) și alte 3 sate;

6. în Bulgaria: Бистрица – Bistrița: un sat în regiunea capitalei Sofia și un sat în regiunea Blagoevgrad unde trăiește cea mai mare comunitate de aromâni din Bulgaria;

7. în Ucraina: comuna Bîstrîțea-Hirska din regiunea Liov și alte 4 sate;

8. în Croația găsim Marija Bistrica cu faimoasa statuie a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus în brațe;

9. în Austria sub numele Feistritz, varianta germanizată a simbolisticii numelui există 9 localități și 5 castele;

Toate aceste localități din Europa, mai mici sau mai mari, cu o mare moștenire culturală, cu o istorie importantă, cu atracții turistice diferite, cu o bogăție a diversității naturii, răspândite în toate colțurile țărilor mai sus menționate poartă același numele ca al orașului nostru.

The Bistrita City Hall (Romania) abolishes the Civic banners: Do I want Moral from my Member in Parliament?

Primaria Bistrita

Oare cum ar fi dacă Primăria Bistrița ar organiza un congres al acestor Bistrițe și ar face o asociere turistică, culturală și economică între ele? Poate ar fi mult mai productivă din perspectivă turistică decât înfrățirile făcute până acum. Ar putea exista chiar o rută turistică a Bistrițelor și fiind o asociere turistică din 8 țări ale Uniunii Europene am putea accesa multe fonduri după modelul de succes al Centrului de Competență al Dunării (DCC), posesorul portalului de călătorie Danube Travel – cea mai puternică organizație internațională pentru turismul pe Dunăre.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar avea panouri turistice în toate localitățile care au același nume? Cu siguranță ar afla mai multă lume despre noi decât prin paginile web oficiale în care s-au băgat mii de euro fără rezultat.

Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar găzdui o sărbătoare a tuturor Bistrițelor din Europa? Deși avem unele manifestări internaționale, acestea nu aduc turiști străini la Bistrița, dar poate o sărbătoare a tuturor Bistrițelor ar face ca invitații să se simtă mult mai legați de orașul nostru și să trimită sau să aducă turiști la noi.

Oare cum ar fi dacă Bistrița ar deveni capitala Bistrițelor? În sfârșit am avea și noi un titlu pe care nu ni l-ar putea lua nimeni…

Prof. Florin I. Bojor  

Nevoia unei atracţii turistice internaţionale a judeţului Bistriţa-Năsăud!

Primarul şi turismul „Dracula” la Bistriţa

Nevoia unei atracţii turistice internaţionale a judeţului Bistriţa-Năsăud!

În ultimii ani se vorbeşte aproape la toate colţurile despre dezvoltarea turistică a judeţului şi oraşului nostru. S-au făcut strategii, planuri, site-uri pe internet, asociaţii; s-au construit hoteluri, pensiuni, cabane, centre de informare turistică; s-au asfaltat drumuri şi s-au realizat multe altele. Însă totuşi nu găsim cheia turismului internaţional sau naţional… Oare unde se greşeşte? Ce lipseşte şi ce ar trebui să facem?

Zilele acestea oraşul şi judeţul Bistriţa-Năsăud a fost pentru a douăzecea oară gazda Festivalului Internaţional Nunta Zamfirei. Ca în fiecare an au venit oaspeţi străini din diferite colţuri ale Europei, Asiei şi Africii. Cu siguranţă au fost trataţi foarte bine de către organizatorii evenimentului. Totuşi, invitaţii nu mai revin în calitate de turişti la noi…

La fel se întâmplă şi cu alte manifestări culturale, economice, sportive sau sociale la care participă străini sau români din alte judeţe. Se străduiesc organizatorii să le ofere tot ceea ce avem mai bun, iar apoi turiştii nu ne mai caută.

Statistica oficială ne prezintă numărul de 10.000 de turişti care ne vizitează zona într-un an de zile. Un număr infim pentru economia judeţului şi a oraşului.

Dezbatere publica la Bistrita

Dezbatere publica despre atractiile turistice bistritene

Problemele sunt multiple şi fiecare poate identifica măcar una cu care ne confruntăm. Însă marea problemă a turismului nostru o reprezintă lipsa unei atracţii turistice adevărate, de amploare. Avem unele obiective turistice secundare, locale însă ne lipseşte o atracţie majoră, principală, care să ne pună pe harta turistică mondială şi în jurul căreia să construim o adevărată economie.

Care poate fi aceasta? În general, pentru străini maxima curiozitate o reprezintă miticul conte Dracula din Transilvania. Alte localităţi au fost mai deştepte decât noi, zona Bran şi Sighişoara înfloresc turistic mizând pe această poveste faimoasă desprinsă din romanul lui Bram Stoker şi din filmele americane cu vampiri. Alte localităţi precum Viscri, Malâncrav, Valea Zălanului cu ajutorul Prinţului Charles au făcut din conservarea patrimoniului lor o atracţie turistică internaţională. Satul Viscri primeşte de două ori mai mulţi turişti decât întregul nostru judeţ. Bucovina seduce prin mânăstirile în stil moldovenesc, patrimoniu UNESCO. Sibiul s-a concentrat pe cultură şi teatru în special devenind capitală culturală europeană. Clujul s-a axat pe festivalurile de muzică contemporană pentru tineri şi exemplele ar putea continua.

Discutie publica despre turism in Bistrita-Nasaud

Discutie publica despre turism in Bistrita-Nasaud

Noi bistriţenii ce facem? Fiecare în ograda noastră visează… E nevoie să renunţăm la orgolii şi dezinteres pentru ca societatea civilă să organizeze măcar o dezbatere publică pe tema găsirii unei singure, unice, originale, incitante atracţii turistice care să fie marca, brandul nostru şi care să aducă vizitatori la noi. Această dezbatere ar trebui să strângă la aceeaşi masă a discuţiilor: profesori şi studenţi care activează în domeniu; autorităţi judeţene; primari şi reprezentanţi locali; presă; patroni care au afaceri în turism şi toţi cei interesaţi.

Numai dacă ne punem cu toţii împreună fără a ne crede superiori şi ne străduim să găsim o adevărată atracţie turistică putem da sens în toată puterea cuvântului muncii, studiului şi investiţiilor făcute până acum. În caz contrar, toată energia şi banii noştri au fost aruncaţi aproape în zadar…

Prof. Florin I. Bojor