Dacă presa publică înregistrarea cu deputatul Constantin Codreanu dispare PMP din Parlament?

deputatul Constantin Codreanu si Vlad Caragia

deputatul Constantin Codreanu si Vlad Caragia – angajatul concediat prin telefon. Sursa: http://www.vladcaragia.wordpress.com

Cum deja suntem obişnuiţi din anchetele DNA, oamenii aleşi de fostul preşedinte Traian Băsescu nu sunt cei mai potriviţi pentru bunul mers al ţării. Dincolo de latura penală, despre care doar organele competente trebuie să se pronunţe, totuşi, urmând învăţăturii marilor gânditori creştini, care spun că „mândria este începutul tuturor relelor”, poate ar trebui să medităm asupra aroganţei, superiorităţii, îngâmfării cu care foarte mulţi politicieni, de la toate partidele politice ne privesc şi ne tratează.

Iar în această ultimă categorie, a superiorităţii faţă de cetăţean se pare că se încadrează deputatul basarabean Constantin Codreanu, aflat în Parlamentul României din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP).

Zilele acestea pe grupurile unioniste a apărut o înregistrare a modului în care deputatul Constantin Codreanu, fost candidat la Primăria Chişinăului îşi concediază consilierul parlamentar.

Dacă ar fi publicată în presă această convorbire telefonică dintre parlamentar şi angajat ar trebui să fie cenzurată din 10 în 10 secunde datorită limbajului colorat cu care deputatul se adresează angajatului. Motivul este o cheie, cheia de la cabinetul parlamentar din Chişinău. Deputatul îl sună nervos pe angajat pe motiv că acesta nu doreşte să dea cheia biroului parlamentar unui prieten de-al deputatului. Angajatul, parcă înfricat, după tonul vocii îi tot repetă că nu poate să dea cheia unei persoane neautorizate şi că el este responsabil conform contractului de muncă cu gestionarea biroului parlamentar. De aici, nervii deputatului Constantin Codreanu se încing şi angajatul este concediat prin telefon.

Fără a comenta cuvintele „frumoase” pe care deputatul Constantin Codreanu le adresează angajatului nu putem trece cu vederea atitudinea de aroganţă, de superioritate, de îngâmfare, de cât de mari am muşchii în faţa unui angajat: „cheia mea”, „biroul meu”, „angajatul meu”, „proprietatea mea”. Problema mare e că acest simţ al proprietăţii deputatului se face pe banii poporului român. De aici, şi jignirea faţă de utilizarea banilor noştri, a simplilor cetăţeni.

Domnul deputat Constantin Codreanu se simte stăpân peste angajat, peste noi cetăţenii!

Mai mult, odată publicată înregistrarea în spaţiul virtual deputatul neagă veridicitatea şi autenticitatea înregistrării. Mulţi dintre admiratorii acestuia afirmă că nu e vocea lui, iar angajatul se vede dator să dea explicaţii şi să posteze mesaje dintre el şi deputat prin care să-şi arate nevinovăţia şi să demonstreze că înregistrarea e adevărată, originală, autentică.

Angajatul mai întâi este dat afară, apoi clica de adulatori îl execută public pe motiv de şarlatanie: „făcătură”. Deputatul este prezentat ca un martir al unei conspiraţii. Ceva similar cu cazul celebrului pixel albastru şi palma pe obraz a domnului Traian Băsescu.

Până în prezent presa românească a trecut cu vederea această înregistrare cu deputatul Constantin Codreanu. Dacă ar deveni public e foarte posibil ca repercusiunile de imagine pentru Partidul Mişcarea Populară, partidul fostului preşedinte Traian Băsescu să fie catastrofale. De ce?

Partidul Mişcarea Populară a intrat în Parlamentul României datorită votului românilor basarabeni. Pe teritoriul naţional PMP nu a avut numărul necesar trecerii pragului electoral, iar voturile românilor din Republica Moldova i-au deschis poarta Parlamentului României.

Dacă apare în presă înregistrarea concedierii angajatului parlamentar de către deputatul Constantin Codreanu, alături de plecările unor figuri credibile din partid, oare PMP mai intră la următoarele alegeri în Parlamentul României?

Prof. Florin I. Bojor

Reclame

Eşec la Chişinău: Nu prin minciună, manipulare şi dezbinare facem Unirea!

Bistriteni la Chisinau

Bistriteni la Chisinau

Pentru noi, unioniştii, 20 mai 2018 este o zi neagră: ziua eşecului de la Chişinău. Nu e atât de grav că am fost înfrânţi în alegerile anticipate pentru Primăria Chişinăului, cât e de grav ce s-a întâmplat cu mişcarea unionistă în ultimele două luni. Iar rezultatul e clar: liderii unionişti sunt cei mai mari duşmani ai realizării unirii dintre Rep. Moldova şi România!

În 25 martie 2018 eram alături de grupurile de bistriţeni şi alte zeci de mii de români patrioţi în Piaţa Centrală din Chişinău la Marea Adunare Centenară. Se simţea dragostea frăţească şi ambiţia de a contribui fiecare cum poate şi cât poate la realizarea viitoarei uniri dintre Rep. Moldova şi România. Lucru mărturisit în articolul: La Chişinău am învăţat că Unirea dă Speranţă!

Nici nu am ajuns bine acasă în Transilvania la Bistriţa că băutura puterii şi a setei de mărire i-a şi îmbătat pe cei de pe scenă: pe Traian Băsescu, pe Constantin Codreanu şi cel mai ciudat, pe omul în care aveam cea mai mare încredere: pe prietenul meu George Simion. Dar nici basarabenii din mulţime nu s-au lăsat lucizi, ci şi-au continuat beţia puterii: Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu la care s-au alăturat Vasile Costiuc şi Alexandra Can.

În aproape două săptămâni săbiile celor 4 tabere erau ascuţite şi scoase din teacă. Ca mulţi alţi unionişti am rămas oripilat de ce se întâmplă. Când am reacţionat, întrebându-mă: Cum vom câştiga Primăria Chişinău cu 3 sau 4 candidaţi unionişti? Am şi fost exclus din grupurile unioniste ale lui Constantin Codreanu şi George Simion. Mai mult, George Simion de cataramă cu Traian Băsescu ne-au anunţat: Constantin Codreanu e candidatul Mişcării Unioniste. Dar ceilalţi 3 ce sunt, bolşevici? Normal, „salvatorii” ştiau mai bine decât noi, prostimea, ce trebuie şi cum trebuie făcut ca ei să facă unirea şi să intre cât mai repede în cărţile de istorie.

Tembelizarea a continuat apoi cu un soi de referendum – sondaj din care noi, unioniştii, cum era normal am câştigat: chişinăuienii vor unirea, chiar şi o treime dintre ruşi vor unirea. Manipulare? Minciună? Ce mai contează, acum ne înnebunim să strângem 1 milion de semnături pentru Unire. Totul pentru unire. Până şi hârtia igenică e pentru unire…

Încă nu ştim la ce Referendum să folosească acele semnături de vreme ce Parlamentul României şi majoritatea Primăriilor şi Consiliilor Locale şi Judeţene din România au spus clar şi răspicat: România vrea unirea cu Republica Moldova! Iar modalitatea e arătată în Declaraţia Parlamentului României: „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova”.

Mai mult de atâta ce să facă România la nivel legislativ? Dacă ar desena în Constituţia României inimioare de iubire pentru Republica Moldova, tot nu e suficient, atâta timp cât majoritatea fraţilor basarabeni nu ne vor! Vor ajutoarele noastre, vor paşapoartele noastre, dar nu vor să fim o singură ţară! Deci, nu e de lucru în România, e de lucru în Rep. Moldova!

Cum să explicăm asta clanului de salvatori: Simion – Codreanu – Băsescu?

Realitatea a fost arătată, ieri, 20 mai 2018, când nu Dodon, Plahotniuc, Maia Sandu ne-au învins, ci minciuna, manipularea şi dezbinarea dintre unionişti a făcut ca Salvatorul Constantin Codreanu să primească 5%, Salvatorul Valeriu Munteanu să primească 4%, iar ceilalţi 2 salvatori să fie votaţi doar de familie şi prieteni. În total unionismul la Chişinău e de 10%.

Şi atât este foarte mult, însă cu asemenea „salvatori” eşecul e garantat!

Prof. Florin I. Bojor

Oportunități de colaborare academică între Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității ”Babeș-Bolyai” și Facultatea de Teologie a Universității din Barcelona

Facultatea de Teologie din Barcelona - Gaspar Mora, Armand Puig, Vasile Stanciu, Joan Planellas, Florin I. Bojor

Facultatea de Teologie din Barcelona – Gaspar Mora, Armand Puig, Vasile Stanciu, Joan Planellas, Florin I. Bojor

În perioada 22 – 27 aprilie 2018 o delegaţie a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca din care au făcut parte părintele decan prof. Vasile Stanciu și prof. drd. Florin Bojor, cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, a efectuat o vizită în provincia Catalunia din Spania, la invitația Universității din Barcelona și a Bisericii Romano-Catolice din Andorra și Catalunia.

Astfel, duminică, 22 aprilie 2018 părintele prof. Gaspar Mora, fostul decan al Facultăţii de Teologie din Catalunia i-a aşteptat pe oaspeții clujeni în Barcelona pentru o incursiune în creştinismul Cataluniei profunde, mergând împreună în nordul ţării, în Seu d’Urgell, vechiul scaun episcopal al Cataluniei medievale. Aici, gazde au fost profesorii Francesc Xavier Pares şi Oscar Willard Arciniegas cu care au discutat probleme de actualitate creştină.

Arhiepiscopia Andorrei - Gaspar Mora, Florin I. Bojor, Vasile Stanciu, Joan Enric Vives, Francesc Xavier Pares, Oscar Willard Arciniegas

Arhiepiscopia Andorrei – Gaspar Mora, Florin I. Bojor, Vasile Stanciu, Joan Enric Vives, Francesc Xavier Pares, Oscar Willard Arciniegas

Luni, 23 aprilie, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, protectorul  Cataluniei, delegaţia clujeană s-a întâlnit cu Arhiepiscopul şi co-principele Andorrei, Joan Enric Vives, căruia părintele decan i-a transmis salutul IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, precum și invitația de a vizita România și în special Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în vederea deschiderii unor noi posibilități de colaborare pe tărâm pastoral-misionar,  social, cultural și filantropic. Apoi, părintele decan i-a adresat invitația de a participa la simpozionul internaţional al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în perioada 4-6 noiembrie 2018.

Pagina de internet a Arhiepiscopiei Andorrei menţionează cu privire la vizita delegației clujene: „Se simte conștientizarea nevoii de experiență spirituală în toate domeniile vieții umane, prin urmare e nevoie de promovarea unei teologii a ființei și un argument teologic dinamic prin care să se descopere noi căi ale Adevărului neschimbat şi unic, în încercarea de a face accesibil conținutul Revelației societăţii umane contemporane.”

Manastirea Montserrat - Gaspar Mora, Vasile Stanciu, Josep M. Soler, Florin I. Bojor

Manastirea Montserrat – Gaspar Mora, Vasile Stanciu, Josep M. Soler, Florin I. Bojor

Marţi, delegația Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca a ajuns la Mănăstirea Montserrat, centrul religios monastic şi naţional al Cataluniei, unde a avut loc o  întrevedere cu stareţul benedictin Josep M. Soler, apoi s-a vizitat colecţia de icoane bizantine şi s-a participat la concertul corului de copii „Escolania”, unul dintre cele mai vechi coruri din Europa.

Miercuri a fost ziua întâlnirilor academice dintre cele două facultăţi de teologie din Cluj-Napoca şi Barcelona. Astfel, între cele două instituţii de prestigiu teologic din spaţiul ortodox românesc şi catolic catalan şi spaniol se va încheia un protocol de colaborare universitară prin care studenţi şi profesori să poată studia şi conferenţia în ambele părţi. La întâlnirea de la Facultatea de Teologie din Barcelona omologii părintelui decan prof. Vasile Stanciu au fost părintele decan prof. Joan Planellas şi părintele rector prof. Armand Puig.

Capela Martirilor Sf. Agnes Barcelona - Vasile Stanciu, Florin I. Bojor, Jose Ramon Perez

Capela Martirilor Sf. Agnes Barcelona – Vasile Stanciu, Florin I. Bojor, Jose Ramon Perez

Joi a fost ziua dedicată unor vizite în principalele puncte ale structurilor bisericești din Barcelona: catedrala istorică în care sunt adăpostite moaștele Sfintei Mucenițe Eulalia (patroana Barcelonei), apoi locul în care au fost împușcați 70 de  creştini în timpul Războiului Civil Spaniol din secolul XX, iar apoi celebra biserică Sagrada Familia.  Ghidul incursiunii pastorale, turistice şi istorice a fost eclesiarhul catedralei din Barcelona, părintele Jose Ramon Perez.

Vineri, 27 aprilie, delegația clujeană  a fost primită de către Cardinalul Barcelonei, Excelenţa Sa, Juan Jose Omella, căruia i s-au transmis din partea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei cele mai cordiale urări, acum în perioada pascală, dar și invitația verbală de a vizita Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Arhiepiscopia Barcelonei - Florin I. Bojor, Juan Jose Omella, Vasile Stanciu, Agusti Boadas, Jose Ramon Perez

Arhiepiscopia Barcelonei – Florin I. Bojor, Juan Jose Omella, Vasile Stanciu, Agusti Boadas, Jose Ramon Perez

La rândul său, cardinalul Omella a transmis IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei gândurile de prietenie și a acceptat să viziteze Clujul și Facultatea noastră. Vizita va deschide cu siguranță noi posibilități de cunoaștere și apropiere între cele două Biserici și între instituțiile teologice universitare din Barcelona și Cluj-Napoca.

Vizita delegaţiei clujene condusă de părintele decan prof. Dr. Vasile Stanciu în Catalunia reprezintă încă o dovadă a deschiderii ecumenice și academice pe care Facultatea de Teologie Ortodoxă o promovează, în spiritul general al ecumenismului din Universitatea ”Babeș-Bolyai” și va constitui, alături de toate celelalte eforturi similare ale profesorilor și studenților din această facultate un nou prilej de vizibilitate și afirmare europeană a teologiei clujene.

Prof. Florin I. Bojor

Unionismul clocoteşte: oare vom supravieţui până la finalul anului?

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Centenarul unirii dintre Basarabia şi România a degajat pe ambele maluri ale Prutului multă energie şi speranţă. De la simplii cetăţeni şi asociaţii unioniste până la autorităţi locale şi centrale, a început o întreagă cruciadă împotriva indiferenţei şi a duşmanilor reunirii.

La Marea Adunare Centenară de la Chişinău din 25 martie 2018 părea că unitatea dintre participanţi, consimţită prin votul unanim al unei proclamaţii va fi nucleul dur de la care se va începe construirea Mişcării Unioniste în adevăratul sens al cuvântului.

Dar surpriză, abia dizolvată adunarea publică din inima Chişinăului că politicienii au şi început să-şi ascută cuţitele: Băsescu – Codreanu – Şălaru (PUN), pe de o parte şi Ghimpu – Munteanu – Chirtoacă (PL), pe de altă parte. Motivul aparent e funcţia de primar al Chişinăului, însă motivul de substanţă e conducerea viitoarei Mişcări Unioniste.

Odată anunţate cele două candidaturi ale unioniştilor pentru Primăria Chişinău – Valeriu Munteanu şi Constantin Codreanu în mulţimea de unionişti au fost aruncate seminţele suspiciunii, discordiei şi urii.

Nu am putut crede că voi vedea unionişti care se cunosc de ani de zile şi acum se blochează pe reţelele de socializare sau că în unionism există fanatism şi idolatrizarea unor lideri. Nu am putut crede că eu însumi voi fi blocat şi exclus din principalele grupuri unioniste pe motiv că nu doresc să particip la fracturarea unionismului şi nu iau partea niciunei tabere.

Nu am putut crede că voi vedea lideri ai asociaţilor unioniste cum se transformă în activiştii unuia dintre partide şi încep cu toţii o joacă de-a şoarecele şi pisica, şoarecii fiind noi, simplii unionişti.

Lupta dintre fracţiuni şi divizarea unionismului e abia la început, însă cel mai nociv este faptul că toţi au aruncat viermii neîncrederii şi toţi se acuză de slujirea lui Vladimir Plahotniuc, geniul cenuşiu al R. Moldova.

Cuţitele fiind scoase, mă întreb, dacă mişcarea unionistă va prinde finalulul anului sau Centenarul va fi piatra de căpătâi a ceea ce a început să se nască aşa de frumos, şi care deja sângerează: viitoare unire dintre R. Moldova şi România.

 

Prof. Florin I. Bojor

Cum vom câştiga Primăria Chişinău cu 3 sau 4 candidaţi unionişti?

Dorin Chirtoaca cu unionistii bistriteni

Dorin Chirtoaca cu unionistii bistriteni

Unioniştii bistriţeni au militat şi participat la Marea Adunare Centenară de la Chişinău din 25 martie 2018. Mare ne-a fost bucuria când am văzut cum din stânga şi din dreapta, cu tricolorul în frunte, partidele politice unioniste din R. Moldova au întregit numărul participanţilor.

Noi, ardelenii, aveam mai multe partide politice româneşti în secolul XIX în Imperiul Austro-Ungar. Dar după procesul memorandiştilor am ales unirea cu Regatul României ca singura cale de prosperitate pentru românii din Transilvania. Astfel, toate partidele ardeleneşti româneşti şi-au dat mâna şi împreună au făcut Marea Unire de la 1918, de la care acum sărbătorim Centenarul.

La Chişinău am crezut că Marea Adunare Centenară îi va uni pe unioniştii din Partidul Liberal (PL), din Partidul Naţional Liberal (PNL), din Partidul Unităţii Naţionale (PUN), din societatea civilă, după cum au votat public şi liber prin Proclamaţia Marii Adunări: „NE LUĂM ANGAJAMENTUL ca în Anul Centenarului Marii Uniri să contribuim cu toate eforturile, fiecare dintre noi şi coordonat, la reîntregirea naţională.”

Cum contribuie partidele unioniste la Unire, dacă la alegerile din 20 mai 2018 pentru Primăria Chişinău deja şi-au anunţat candidatura 3 unionişti şi se mai pregăteşte încă unul? Deci, vor fi 4 candidaţi care afirmă deschis planul de unificare a celor două ţări româneşti: Valeriu Munteanu (PL), Constantin Codreanu (PUN), Sergiu Tofilat (independent) şi un alt candidat surpriză.

Am putea crede că prin mai mulţi candidaţi unionişti şansele ca unul dintre ei să ajungă în fruntea Chişinăului sunt mai mari. Dar nu este aşa, căci în lupta cu Igor Dodon şi Vladimir Plahotniuc prin mai mulţi candidaţi unionişti voturile unioniste se împart. Deci, în turul doi nu va intra niciun candidat unionist şi noi, unioniştii, vom spune: am înfrânt!

Prin urmare, degeaba ne luptăm noi unioniştii din România pentru Unire, dacă politicienii unionişti din Chişinău se ceartă de mama focului!

Prof. Florin I. Bojor

În aşteptarea lui Igor Dodon, anul trecut Bistriţa a fost capitala unionismului ardelenesc, pe 1 iulie Alba Iulia va fi!

Bistritenii sarbatoresc primii 27 martie

Bistritenii sarbatoresc primii 27 martie

Anul trecut, în 27 martie 2017, la împlinirea a 99 de ani de la unirea R. Moldova cu România la Bistriţa a fost prima celebrare publică a Sărbătorii Naţionale decretate tocmai în acea zi şi se pare că printre singurele din România cu prilejul acelei aniversări.

Invitatul principal al evenimentului a lipsit… Este vorba despre Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon care de Dragobete (24 februarie) a fost invitat la Bistriţa, pentru ca împreună ardeleni şi basarabeni să sărbătorească identitatea lor de români.

Primarii unionisti din R. Moldova omagiati la Bistrita Nasaud

Primarii unionisti din R. Moldova omagiati la Bistrita Nasaud

De atunci, unionismul bistriţean este într-o continuă creştere: marşul Steagului Unirii pe jos de la Bistriţa la Chişinău, declaraţii de unire ale Parvei, Dumitrei, Bistriţei şi jud. Bistriţa-Năsăud, primirea primarilor unionişti la Măgura Ilvei, etc.

În acest timp preşedintele Igor Dodon în loc să se pocăiască pentru ura ce o poartă pentru fraţii lui români, din contră, afirmă că devenim principalii duşmani ai domniei sale. Dacă anul trecut l-am aşteptat la Bistriţa şi nu a venit, anul acesta de Centenar am mers noi cu Steagul Unirii spre familia Dodonilor din Sadova şi ne-am întâlnit cu inginerul cadastral Vladimir Dodon şi primarul Vladimir Susarenco din Sadova.

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Marea ne-a fost uimirea să auzim cum preşedintele Igor Dodon nu numai că s-a ridicat împotriva neamului său românesc, dar s-a despărţit şi de rudele sale care doresc unirea cu ţara mamă, România. Astfel, satul Sadova, după cum demonstrează Declaraţia de Unire cu România l-a renegat moral ca fiu al acestei comunităţi româneşti.

La Marea Adunare Centenară de la Chişinău, noi, unioniştii bistriţeni am votat că ne luăm angajamentul să „ne adunăm, toate colectivele şi localităţile care au declarat Unirea pe 1 iulie, la Capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, unde aprindem Flacăra Unirii”. Astfel, unioniştii bistriţeni vor participa la acest nou pas spre unire.

Mă întreb, oare, dacă preşedintele Igor Dodon ar fi invitat la Alba Iulia şi ar vedea dragostea dintre ardeleni şi basarabeni, oare nu s-ar pocăi de ura ce o are faţă de unirea Republicii Moldova cu România? Oare Igor Dodon nu ar deveni unionist?

Prof. Florin I. Bojor

La Chişinău am învăţat că Unirea dă Speranţă!

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Steagul Unirii a ajuns la Sadova la Vladimir Susarenco si Vladimir Dodon

Misiunea Steagului Unirii s-a încheiat. Între 12 martie şi 27 martie 2018 unioniştii bistriţeni şi colaboratorii lor au dus Steagul României şi Steagul judeţului Bistriţa-Năsăud pe care este scris UNIRE din Bistriţa la Chişinău pentru Marea Adunare Centenară şi spre a fi dăruit localităţii Sadova din R. Moldova.

Este vorba despre Antal Francisc, Valeriu Borşan (Galaţi), Gheorghe Bratu (Buzău), Adrian Panţi, Vasile Man, părintele Mihai Valică (Vatra Dornei), Dan Galben (Dublin), Ionuţ Pop, Ioana Bojor, Tiberius Cămăraş, Ion Leaşcenco (Chişinău), Violeta Todoran, Cristina Belei, Victor Trintea (Bucureşti), Nicolae Monda (Bârgău), Natalia Cătărău (Puhoi, RM) şi mulţi alţii.

Marsul pe jos cu Steagul Unirii

Marsul pe jos cu Steagul Unirii

Drumul Steagului Unirii din Bistriţa până la Chişinău a fost o adevărată odisee cu urcuşuri şi coborâşuri. Antal Francisc a pornit pe jos cu steagul până la Vatra Dornei, de acolo l-a luat Ionuţ Pop până la Câmpulung Moldovenesc.

Vremea grea, obligaţiile de zi cu zi, probleme de sănătate şi timpul scurt au făcut ca numai de la Iaşi să fie continuat pe jos drumul Steagului Unirii. Aici, lui Antal Francisc i s-au alăturat doi nevăzători: Gheorghe Bratu din Buzău şi Valeriu Borşan din Galaţi. Acum, cei trei stegari au devenit similari păstorilor din Mioriţa: „unu-i ungurean, unu-i moldovean şi altu-i muntean”. Dar, posibila victimă nu era numai unul dintre stegari, ci sunt toţi unioniştii cărora preşedintele Igor Dodon le-a pus gând rău.

Steagul Unirii jud. Bistrita Nasaud

Steagul Unirii jud. Bistrita Nasaud

Mai departe, Steagul Unirii a trecut Prutul pe la vama Sculeni, unde stegarii au fost întâmpinaţi  şi conduşi în marşul lor pe jos de către unioniştii basarabeni de la Blocul Unităţii Naţionale.

La intrarea în Chişinău Steagului Unirii i s-a alăturat Dan Galben din Dublin, iar ceilalţi bistriţeni (Adi Panţi, Tiberius Cămăraş şi subsemnatul) l-au întâmpinat în sânul zecilor de mii de patrioţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău la Marea Adunare Centenară din 25 martie 2018.

Acesta a fost punctul culminant al demersului unioniştilor bistriţeni de a duce pe jos Steagul Unirii la Chişinău.

Steagul Unirii BN la palatul lui Cuza, Ruginoasa

Steagul Unirii BN la palatul lui Cuza, Ruginoasa

După un popas la Puhoi, Ialoveni steagul a ajuns la destinaţie: satul Sadova din raionul Călăraşi. Cei care au primit Steagul Unirii, chiar  în ziua Centenarului, ca simbol al dragostei dintre ardeleni şi moldoveni au fost primarul Vladimir Susarenco şi ing. Vladimir Dodon din Sadova, rudă cu preşedintele Igor Dodon. De acum Steagul Unirii judeţului Bistriţa-Năsăud cu R. Moldova este la Primăria din Sadova, Călăraşi.

Multă lume a privit Steagul Unirii cu admiraţie, cu dragoste, cu mândrie, cu lacrimi în ochi, dar au fost şi alţii, de pe ambele maluri ale Prutului care au cârtit, hulit sau chiar duşmănit demersul unioniştilor bistriţeni.

Acestea m-au convins şi mai tare că unirea dintre România şi R. Moldova este marea provocare la  care este chemat poporul român pe calea necesară regăsirii Speranţei existenţiale, căci, „Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună! Că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac.” (Psalmul 132)

Prof. Florin I. Bojor

 

 

Bistriţenii cer Unirea în Chişinău la Marea Adunare Centenară!

Bistriţenii cer Unirea în Chişinău la Marea Adunare Centenară

Bistriţenii cer Unirea în Chişinău la Marea Adunare Centenară

Azi, de Buna Vestire 2018, vestea cea bună pe care bistriţenii din societatea civilă o transmit la Chişinău este Unirea dintre România şi R. Moldova! Astfel, românii iubitori de patrie s-au întâlnit în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău pentru a cere unirea dintre cele două state româneşti.

Între zecile de mii de unionişti strânşi în inima Basarabiei au fost mai multe delegaţii de bistriţeni care au cerut într-un glas: „fără graniţă la Prut!”

Bistriţeanul Antal Francisc alături de moldoveanul Valeriu Borşan şi munteanul Gheorghe Bratu şi-au încheiat marşul pe jos cu Steagul Unirii continuat împreună de la Iaşi până la Chişinău.

Bistriteni la Chisinau

Bistriteni la Chisinau

Aici, la Chişinău grupul unionist bistriţean a fost întregit de Adrian Panti, Dorin Galben, Tiberius Cămăraş şi subsemnatul.

Marea Adunare Centenară fost o întâlnire a speranţei şi o împărtăşire a voinţei de a fi împreună într-o ţară prosperă – România Mare, căci „am venit să te salut, fratele meu de peste Prut!”

Participările bistriţenilor în R. Moldova dedicate Centenarului unirii Basarabiei cu Regatul României continuă în zilele următoare la Chişinău, Puhoi şi Sadova.

Prof. Florin I. Bojor

Unu-i ungurean, unu-i moldovean şi altu-i muntean: pe jos cu steagul la Marşul Centenar

ACTUALIZARE: Steagul Unirii a trecut Prutul. Ardeleanul Antal Francisc, moldoveanul Valeriu Borsan si munteanul Gheorghe Bratu sunt primiti de fratii basarabeni!

*******************************************************************************************************

Steagul Unirii in drum spre Vama Sculeni

Steagul Unirii in drum spre Vama Sculeni

După toate peripeţiile prin care a trecut ardeleanul Antal Francisc în drumul de a duce Steagul Unirii la Marşul Centenarului din 25 martie 2018, azi a ajuns la Iaşi.

Aici, la Palatul Culturii s-a reunit cu moldoveanul Valeriu Borşan şi cu munteanul Gheorghe Bratu (ambii nevăzători), pentru ca împreună să-şi continue drumul pe jos spre Chişinău. I-au întâmpinat unioniştii ieşeni, voluntarii de la Serviciul de Ambulanţă Iaşi şi multă presă.

Steagul Unirii la Iasi

Steagul Unirii la Iasi

După ce au explicat gestul lor simbolic de a duce Steagul Unirii pe jos la Chişinău cu scopul de a contribui la conştientizarea poporului român asupra necesităţii unirii dintre România şi R. Moldova, aceştia au pornit pe jos spre vama Sculeni (25 km).

Dacă ieri comparam demersul lor cu o odisee, cu o tragedie grecească, azi putem vorbi de „Mioriţa”, însă posibila victimă nu este numai unul dintre stegari, ci sunt toţi unioniştii cărora preşedintele Igor Dodon le-a pus gând rău.

Mâine, miercuri, la orele 10 stegarii României vor trece Prutul pentru a se întâlni cu fraţii unionişti basarabeni, dar a da şi piept cu duşmanii neamului românesc. Să sperăm că soarta stegarilor României nu va fi ca în „Mioriţa”:

Steagul Unirii la iesire din Iasi

Steagul Unirii la iesire din Iasi

„- Drajii mei verișori
Dacă pe mine mi-ț[i] omorî
Lîngă mine puneț[i]
Fluierul de dreapta
Buciunul de-a stînga.”  (Mioriţa, culegerea căpitanului Ion Şincai din zona Bistriţa-Năsăud, 1792 – 1794)

Prof. Florin I. Bojor

Povestea unui ungur şi a 2 orbi unionişti sau Steagul Unirii la Iaşi şi în R. Moldova

Romani la Marsul Centenar

Romani la Marsul Centenar

De o săptămână deplasarea Steagului Unirii pentru Marşul Centenar din Chişinău este asemenea unei odisee, cu urcuşuri şi coborâşuri, la propriu şi la figurat.

Mai întâi, lunea trecută, cu un curaj şi o ambiţie nebună, maghiarul Antal Francisc a pornit pe jos din Bistriţa spre Chişinău cu steagul României şi steagul judeţului Bistriţa-Năsăud pe care este scris UNIRE. După 80 de km, în Vatra Dornei, bistriţeanul de 64 de ani a fost nevoit să se oprească din motive medicale.

In ciuda vremii, marsul spre Chisinau continua!

In ciuda vremii, marsul spre Chisinau continua!

După mai multe zile de poposire a steagului în catedrala din Vatra Dornei, sâmbăta trecută, un alt bistriţean a luat steagul în mâini şi l-a dus pe jos mai departe până în Câmpulung Moldovenesc (42 km).

Steagul Unirii la Iasi

Steagul Unirii la Iasi

Ionuţ Gabriel Pop a dat un exemplu de o zi că prin implicarea simplilor cetăţeni unirea se poate face. Aici, Steagul Unirii a rămas în custodia partioţilor de la CFR.

Dar Antal Francisc nu s-a lăsat bătut, după ce şi-a vindecat rănile, cum se spune, a pornit din nou spre marea destinaţie: Marşul Centenarului de la Chişinău din 25 martie 2018.

Acum marea problemă este timpul. De aceea, mâine, va prelua Steagul Unirii de la patrioţii ceferişti suceveni şi-l va duce cu trenul la Iaşi.

La Iaşi, ca în tragediile greceşti, 2 orbi se vor alătura marşului ungurului patriot român, este vorba de Gheorghe Bratu şi Valeriu Borşan din Buzău, respectiv Galaţi.

Steagul Unirii la iesire din Iasi

Steagul Unirii la iesire din Iasi

Mâine, marţi, la orele 13 ieşenii vor avea în faţa Palatului Culturii, la statuia lui Ştefan cel Mare un cor al conştiinţei de român format dintr-un maghiar şi 2 nevăzători, care ne descoperă adevărata vedere: speranţa pe care o dă unirea dintre România şi R. Moldova!

Ei vor merge pe jos de aici până la vama Sculeni şi vor fi însoţiţi de voluntarii de la Serviciul de Ambulanţa Iaşi cu ambulanţele lor.

Steagul Unirii in drum spre Vama Sculeni

Steagul Unirii in drum spre Vama Sculeni

Miercuri, la orele 10 Steagul Unirii va trece Prutul după atâtea şi atâtea peripeţii.

Dacă un maghiar şi 2 nevăzători se bat din răsputeri să ajungă la Marşul Centenarului, oare fraţii moldoveni ce mai aşteaptă?

Prof. Florin I. Bojor