De ce un POPĂ ca rector UBB poate aduce noul, progresul și dezvoltarea?

Ioan Chirila - Facultatea de Teologie Ortodoxa UBB

Ioan Chirila – Facultatea de Teologie Ortodoxa UBB

Sunt Florin I. Bojor, profesor la două licee din Bistrița, doctorand UBB şi scriu aceste rânduri nu pentru că mi-ar fi cerut cineva sau aș avea ceva de câștigat, ci pentru că este dureros să găsesc intoleranță religioasă la 30 de ani de la căderea (teoretică a) comunismului în universitatea pe care o iubesc și care m-a format.

Sunt laic și majoritatea elevilor mei de liceu sunt atei. Totuși, ei au ales să participe la orele de religie pentru că sunt artiști, iar artiștii sunt curioși din fire, deschiși dialogului și educați în spiritul umanismului, tolerant, democratic, luminos, împăciuitor etc. Îmi doresc să vină la orele de religie și pentru că eu pun în aplicare ceea ce am învățat în Universitatea Babeș-Bolyai: echilibrul, dezbaterea fundamentată pe argumente logice, raționale, respectul pentru toate opiniile și prețuirea pentru fiecare persoană în parte.

Până la nivelul de doctorand al UBB trec prin fața ta mulți profesori, și dintre ei, îmi aduc aminte cu drag de un profesor care acum 15 ani vorbea de argumentare rațională în fața clișeelor religioase, de deschidere în fața prejudecăților confesionale, de implicare în fața delăsării studențești, de ascultare a fiecărei opinii în fața totalitarismului didactic, de haz în fața rigidităţii, de merit în fața promovării pe pile, de sprijinire a iniţiativelor studențești în fața pasivității și tipicului „nu se poate”. Acesta este profesorul Ioan Chirilă, cel despre care am aflat că şi-a depus candidatura pentru a fi rectorul prestigioasei Universități Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Știrea m-a bucurat și m-a întristat deopotrivă. M-am bucurat pentru că profesorul Ioan Chirilă este un om al deschiderii, al lucrului bine făcut, al muncii, al echilibrului și al forței de argumentare, dar m-am întristat pentru că spiritul anti-clerical persistă încă în UBB, deși prejudecățile marxiste din universitate ar fi trebuit să apună în acești 30 de ani de libertate.

În concepția noastră un preot – un popă cum spunem noi românii – nu are multe șanse să fie rectorul celei mai importante universități românești. Poate fi briliant, precum este profesorul Chirilă, însă atâta timp cât este și preot parcă nu dă bine. Nu am ajuns la gradul de înțelepciune la care să vedem o slujire comunitară religioasă ca un plus pentru un rector. Un exemplu în acest sens ar fi Fundația laică Varkey care a acordat la Dubai titlul de cel mai bun profesor din lume pentru anul 2019, cu un premiu de 1 milion de dolari, unui preot călugăr franciscan, profesor de fizică şi matematică dintr-un sat african, Peter Tabichi din Kenya[1].

Şi totuşi, dacă cei ce vor vota alegerea noului rector sunt aşa cum se definesc: deschişi, echilibraţi, toleranţi, democratici, umanişti, atunci nu ar fi o minune ca preotul Ioan Chirilă să fie ales rector UBB. Din însăşi alegerea unui preot pe cea mai înaltă demnitate a universităţii transilvănene, acum în postmodernitate, la 30 de ani de la căderea comunismului, ar ieşi noutatea. Un nou, care ar ajunge în toată mass-media: „uitaţi-vă ce echilibrat, ce deschis, ce liber a ajuns să fie mediul academic de la Cluj, care într-o Europă laică, chiar anti-religioasă alege un cleric drept rector”. De aici şi premizele progresului în ochii lumii academice europene: „dacă la Cluj, în postmodernitate, într-o ţară postcomunistă un preot e rectorul universităţii, înseamă că meritul personal, toleranţa, acceptarea tuturor opiniilor, libertatea ca fiecare om să poate ajunge pe toate funcţiile indiferent de convingerile şi practicile sale religioase, arată că şi progresul tehnologic, ştiinţific poate avea loc, de vreme ce nu mai există setereotipuri, prejudecăţi, clişee de mentalitate”. Planul managerial al profesorului-preot Ioan susține dezvoltarea UBB.

În concluzie, popa Ioan Chirilă, profesor pentru generaţii şi generaţii de umanişti a demonstrat în cursul activităţii sale didactice meritocraţia, înţelepciunea, echilibrul şi puterea prin care să aducă noul, progresul şi dezvoltarea, acestea fiind argumentele pentru alegerea sa ca rector al Universităţii Babeş-Bolyai.

Prof. drd. Florin I. Bojor, profesor la Liceul de Arte „Corneliu Baba” şi Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa

[1] Jedidajah OTTE, Kenyan science teacher Peter Tabichi wins $1m global award, în ziarul „The Guardian”, din 24 martie 2019, on-line pe

https://www.theguardian.com/education/2019/mar/24/kenyan-science-teacher-peter-tabichi-wins-1m-global-award, accesat 24.02.2020

About Florin Ioan Bojor

teolog, filosof, traducator, jurnalist si politician roman. teólogo, filósofo, traductor, periodista y político rumano. theologian, philosopher, translator, journalist and politician Romanian.

Posted on februarie 24, 2020, in Opinii şi Activităţi and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: