E nevoie de înfiinţarea unei Arhiepiscopii Ortodoxe Române în Ucraina?

Suceava - Centenarul Bucovinei - Filip Bojor, Florin Bojor

Suceava – Centenarul Bucovinei – Filip Bojor, Florin Bojor

Azi, 28 noiembrie 2018 împlinim 100 de ani de la Marea Unire a Bucovinei cu ţara şi cu tristeţe observăm cum sute de mii de români sunt în afara graniţei României şi a Uniunii Europene. Ei sunt adevăraţii sărbătoriţi ai Centenarului, pentru că în aceşti 100 de ani au luptat cel mai mult pentru identitatea lor de români ortodocşi: lingvistic în faţa rusificării şi a ucrainizării şi religios-moral în faţa prigoanei sovietice atee.

De aceea, cea mai bună sărbătorire a românilor din Ucraina este să le fim alături pentru propăşirea lor spirituală şi materială. Ajutorul material porneşte de la acordarea cetăţeniei româneşti şi implicit europene vorbitorilor de limbă română din Ucraina. Normal că aici intervine extremismul şi intransigenţa autorităţilor ucrainene, care interzic dubla cetăţenie, însă intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană şi fondurile de pre-aderare ţin şi de votul României. Oare nu e cazul ca România să pună lucrurile la punct?

Cât priveşte propăşirea spirituală a vorbitorilor de limbă română, excluderea limbii române din învăţământul secundar şi liceal şi noile evenimente născute în jurul autocefaliei viitoarei Biserici Ortodoxe Ucrainene pot fi de bun augur pentru noi.

Romanii din Ucraina

Romanii din Ucraina. Sursa: Wikipedia

Mărturie de bună practică pentru conservarea identităţii de român o dăm noi, ardelenii, care în faţa politicii de maghiarizare din secolul al XIX-lea ne-am strâns în jurul Bisericii (Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică). Biserica a creat mai întâi o „universitate”, celebra Şcoală Ardeleană şi apoi şcolile confesionale româneşti din fiecare localitate. Rezultatul lor este magistral exprimat în predica arhitectului maghiar Karoly Kos din 1911: „societatea românească din Ardeal este gata formată din punct de vedere financiar, social, ba chiar şi cultural. Această societate îşi cunoaşte forţa, obiectivele, această societate este disciplinată şi idealistă. Această societate este o naţiune.”

Astfel, viitorul românilor din Ucraina nu se bazează atât pe sprijinul statului român, cât pe preluarea atribuţiilor identităţii româneşti de către parohiile ortodoxe româneşti. Cum? Prin înfiinţarea şcolilor particulare ale parohiilor româneşti, care să fie sprijinite financiar de către Biserica Ortodoxă Română.

Suceava - Centenarul Bucovinei - Ioana Bojor, Filip Bojor, Florin Bojor, Olivia Vlad, Maria Vlad, Leonard Vlad

Suceava – Centenarul Bucovinei – Ioana Bojor, Filip Bojor, Florin Bojor, Olivia Vlad, Maria Vlad, Leonard Vlad

Momentan acest lucru pare imposibil, de vreme ce aceste parohii româneşti ţin de Patriarhia Moscovei şi a Întregii Rusii. Dar în noul context al autocefaliei viitoarei Biserici Ortodoxe Ucrainene apartenenţa faţă de Rusia va fi o problemă în faţa valului de confiscări de proprietăţi şi locaşuri de cult, pe care e foarte probabil ca autorităţile ucrainene să-l practice pe logica: creştinismul de la Kiev e anterior creştinismului de la Moscova.

Astfel, din raţiunea educaţiei în limba română şi a păstrării locaşurilor de cult româneşti în faţa ucrainizării identitare şi religioase e necesară înfiinţarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Ucraina.

Doar printr-o astfel de instituţie, care să depindă de Patriarhia Ortodoxă Română de la Bucureşti se pot finanţa constant viitoarele şcoli particulare ale parohiilor româneşti şi proteja locaşurile de cult în faţa viitoarei Biserici Ortodoxe Ucrainene.

Suceava - Centenarul Bucovinei - Filip Bojor, Ioana Bojor, Olivia Vlad, Florin Bojor, Maria Vlad, Leonard Vlad

Suceava – Centenarul Bucovinei – Filip Bojor, Ioana Bojor, Olivia Vlad, Florin Bojor, Maria Vlad, Leonard Vlad

Existenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene este un lucru foarte bun în sine, căci orice neam – limbă are dreptul la egalitate administrativ – religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe. Iar pentru noi românii, recunoaşterea autocefaliei ucrainene este contextul potrivit pentru negocierea conservării identităţii românilor din Ucraina prin înfiinţarea şi recunoaşterea de către autorităţile ucrainene a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Ucraina.

Concluzia aparţine aceluiaşi scriitor maghiar Karoly Kos: „Românul ardelean nu va fi niciodată ungur de bunăvoie: nici cu vorba bună, nici cu forţa”. Asemenea şi voi, dragi fraţi români din Ucraina, am certitudinea că nu o să fiţi niciodată ucrainizaţi, nici cu vorba bună, nici cu forţa…

Prof. Florin I. Bojor din Bistriţa, Transilvania

ACTUALIZARE: Suceava: Centenarul Bucovinei. 100 de ani în care bistrițenii și sucevenii au stat la masa României întregite. Cea mai frumoasă sărbătorire a Centenarului e alături de patrioții din stradă, fără discursurile ipocrite ale politicienilor. Am fost la Chișinău, acum la Suceava și sâmbătă vom merge la Alba Iulia…

About Florin Ioan Bojor

teolog, filosof, traducator, jurnalist si politician roman. teólogo, filósofo, traductor, periodista y político rumano. theologian, philosopher, translator, journalist and politician Romanian.

Posted on noiembrie 28, 2018, in Opinii şi Activităţi and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: