Bistriţa înfrăţită cu Soroca: cu ce îi ajută pe bistriţeni?

Ruta Turistica Petru Rares

Ruta Turistica Petru Rares

În ultimii ani ochii bistriţenilor sunt aţintiţi cu precădere spre occident. E minunat că suntem sensibili faţă de problemele saşilor, evreilor, romilor, sirienilor, francezilor, etc. însă suntem indiferenţi la problemele fraţilor noştri de limbă din Republica Moldova. Istoria ne-a despărţit şi acum în libertate indiferenţa menţine ororile războiului pierdut…

Discursul public al aleşilor locali subliniază apartenenţa Bistriţei la cultura europeană, însă Europa nu se termină la Tihuţa, ci ţine până în îndepărtata Rusie. Iar la masa occidentalilor trebuie să recunoaştem că suntem pe locurile de rezervă… Ceea ce face ca succesul oraşului nostru să nu ţină numai de vest, ci să fie în legătură şi cu estul, şi aici mă gândesc în primul rând la fraţii noştri de peste Prut.

infratire bistrita soroca

Cetatea Soroca. Sursa: Jurnal de Chisinau

Cândva bistriţenii ştiau împăca vestul cu estul spre beneficiul oraşului şi al ţinutului, spre exemplu în timpul lui Petru Rareş au construit o cetate extraordinară pe malul Nistrului la Soroca.

Dar acum mirajul occidental ne face orbi la posibilităţile de dezvoltare cu estul românesc.

Bistriţa nu este înfrăţită cu nicio localitate din Republica Moldova, deşi din societatea civilă au existat mai multe propuneri, iar politicienii noştri au făcut mai multe vizite la Chişinău.

Despre o înfrăţire între Bistriţa şi Soroca a vorbit acum 10 ani domnul Florin Săsărman, însă iniţiativa s-a pierdut în sertarele politicienilor locali.

De aceea, mă întreb: ar fi profitabilă pentru Bistriţa o înfrăţire cu Soroca? Ar merita să ne asociem cu un oraş din Republica Moldova?

1. Motiv turistic: Ruta turistică a lui Petru Rareş. Occidentalii ştiu să scoată bani din miturile istorice (filme, trasee turistice, festivaluri, popasuri gastronomice), dar noi le nesocotim. Ba mai mult, datorită mitului lui Vlad Ţepeş doresc să ne viziteze şi noi nu putem să le oferim o atracţie turistică adevărată. Prin proiectul de reconstruire a cetăţii Ciceului şi finalizarea reabilitării cetăţii Soroca se poate face o axă turistică cu subiectul vieţii domnitorului Petru Rareş, care să treacă prin Bistriţa, iar apoi să ajungă la Mânăstirea Moldovița, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia,  Mânăstirea Râșca, Mânăstirea Probota (unde se află și mormântul voievodului), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău, Botoşani (bisericile soţiei Elena Rareş), vama Ştefăneşti, Bălţi şi Soroca. Ruta să cuprindă un pachet turistic (reduceri la cazări, meniuri, bilete de intrare), un film documentar, serbări medievale, conferinţe istorice, etc., şi astfel să atragă inclusiv finanţare europeană.

2. Motiv economic. Pas cu pas Bistriţa se confruntă cu o mare nevoie de forţă de muncă. Iar Soroca beneficiază de muncitori care doresc un salariu mai bun. De asemenea, şi schimburile comerciale cu fabricile din localitatea moldovenească care produc confecţii, tricotaje, piese auto, seminţe, sucuri, pot aduce prosperitate de ambele părţi.

3. Motiv social: romii din Soroca sunt un model de integrare. Cartierul lor (Dealul Ţiganilor) este o adevărată comoară a culturii ţigăneşti. Dacă la Bistriţa municipalitatea are probleme mari cu integrarea lor în blocuri sociale, la Soroca romii au adevărate palate particulare care imită în stil propriu marile clădiri ale lumii.

4. Motiv european: Soroca doreşte un parcurs european şi ultimele alegeri demonstrează această aspiraţie. La fel ca Bistriţa şi Soroca îşi caută un loc în Europa unită.

5. Motiv ecologic: Soroca este cel mai verde oraş din Republica Moldova, iar Bistriţa trebuie să fie tot pe această axă a protejării şi extinderii spaţiului verde.

6. Motiv cultural: ambele oraşe îşi bazează cultura pe clasicii limbii române şi au biblioteci deschise spre colaborări. Soroca are inclusiv o alee a scriitorilor. Ambele localităţi au ansambluri folclorice de renume internaţional. Iar la Bistriţa doi locuitori din Soroca ne-au făcut mare cinste: profesorul Gherman Gheorghe (creatorul Muzeului Sătesc din Budești şi a monografiei comunei) şi profesoara Maria Ivănescu (soția poetului Cezar Ivănescu şi principala traducătoare în limba română a operei în franceză a lui Mircea Eliade). Cât despre contribuţia noastră, bistriţeanul Grigorie Bănulescu-Bodoni a fost primul mitropolit al Basarabiei după anexarea din 1812, care prin tipografia lui a tradus şi tipărit o mulţime de cărţi în limba română.

7. Motiv educaţional: ambele localităţi au licee, şcoli profesionale şi extensii universitare.

8. Motiv geografic: drumul spre vest al locuitorilor din Soroca trece prin Bistriţa (6 ore de mers cu maşina), iar de aici drumul este comun spre Europa.

9. Motiv demografic: pentru ca o înfrăţire să funcţioneze e nevoie ca oraşele să fie asemănătoare ca dezvoltare demografică. Populaţia reală (nu din hârtii) a Sorocăi şi a Bistriţei este în jurul cifrei de 45.000 de locuitori. Soroca având asemenea Bistriţei mai multe cartiere mici şi sateliţi.

10. Motivul diasporei. Ambele localităţi se confruntă cu plecarea în străinătate a locuitorilor, deci pot gândi împreună planuri de reîntoarcere a acestora.

Acum rămâne ca politicienii din ambele localităţi să fie interesaţi de o astfel de înfrăţire…

Prof. Florin I. Bojor

Anunțuri

About Florin Ioan Bojor

teolog, filosof, traducator, jurnalist si politician roman. teólogo, filósofo, traductor, periodista y político rumano. theologian, philosopher, translator, journalist and politician Romanian.

Posted on Decembrie 11, 2015, in Opinii şi Activităţi and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: