10 ani de când am mers în Spania!

10 ani de când am mers în Spania!

10 ani de când am mers în Spania!

Astăzi, 24 iunie 2014, de Sânziene se împlinesc 10 ani de când am ajuns pentru prima dată pe tărâmurile iberice. Aveam 20 de ani și eram plin de gânduri, ambiții și speranțe. Era pentru prima dată când ieșeam din țară, era pentru întâia oară când vedeam marea și mă întâlneam cu limbile spaniolă și catalană.

Vara acelui an a fost o vară de vis împreună cu toată familia în nordul Barcelonei, în Sant Celoni, apoi au urmat șapte ani de studii, de muncă, de experiență pentru a mă pregăti de întoarcerea în țară. De altfel, acela a fost gândul plecării: să merg în străinătate ca să învăț cât mai multe din lucrurile bune din occident și apoi să mă întorc acasă ca să ajut la ridicarea comunității din care fac parte.

Însă acasă foarte mulți românii îi urăsc pe cei ce se întorc din străinătate, mai cu seamă unii ajunși pe funcții înalte. De aceea, experiențele bune pe care aceștia le pot aduce României și Bistriței sunt văzute ca ofense marii încăpățânări post comuniste. De mii de ori atunci când vorbeam despre realitățile bune ale occidentului, pe care le-am putea aplica și noi, mi se băga pumnul în gură prin cuvintele: Dacă nu-ți place aici, pleacă înapoi!

Ziua României, ziua centralismului?

Florin I. Bojor

Se pare că mândria proastă, opacă, absolutistă și închistată în propria ogradă a pus stăpănire pe mintea multor români. Orizontul lor se închide în propria persoană și deșteptăciunea lor este de neegalat. Mai mult, aceste personalități ale incompetenței încornorate consideră că țara este numai a lor, de aceea, cei ce se întorc acasă ca să pună osul la ridicarea ei sunt imigranți…

De aici începe sindromul românului imigrant în propria țară! Al românului care crede în eficiență, utilitate, productivitate, meritocrație, corectitudine, bine comun, care a văzut și a trăit cu alte mentalități, însă care este acasă un profet apus, situat la marginea societății și care apoi intră într-o frustrare a neîmplinirii naționale.

Oare merită să te întorci în România? Eu cred că merită dacă am schimba România. Ce e trist: 90% din foștii mei elevi de liceu visau să meargă definitiv din țară. De aceea, țara aceasta e în mâna șacalilor naționali care vor îngropa poporul român în cenușa istoriei.

Ce mai putem face să împiedicăm acest lucru?

Prof. Florin I. Bojor 

Anunțuri

About Florin Ioan Bojor

teolog, filosof, traducator, jurnalist si politician roman. teólogo, filósofo, traductor, periodista y político rumano. theologian, philosopher, translator, journalist and politician Romanian.

Posted on Iunie 24, 2014, in Opinii şi Activităţi and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Coincidenta face ca eu sa am sentimentul unui strain in propria tara, Florine. Trist ca sunt romani care simt astfel, fiindca nu-mi imaginez ca am fi doar doi. Incercand sa raspund la intrebarea ta… dificil printr-un scurt comentariu. Oricum, avem nevoie de generozitate, putere de sacrificu, onestitate si alte asemenea calitati „anacronice”. 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: